Coaliția de guvernare a discutat, miercuri, intenția Guvernului de a prelua la bugetul de stat, în anul 2012, fonduri de 1,835 de miliarde de lei
Guvernul a decis retragerea sumelor de prefinanţare de la proiectele cu bani europeni la care s-au descoperit ilegalităţi la achiziţiile publice. De la proiectele din Programul Operaţional Regional (POR), gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) au fost retrase cele mai mari sum
Veniturile ar urma să crească cu circa 4 miliarde euro din creşterea PIB prognozată pe anul următor.
Se contează pe o creştere a încasărilor din TVA cu 3 miliarde lei faţă de 2011 şi o creştere a încasărilor din accize cu 1,2 miliarde lei faţă de acest an.
Guvernul a decis, miercuri, să trimită la Parlament o lege care dă ministrului Justiției pârghii în inițierea procedurii de sancționare a magistraților și reintroduce încetarea
Salariile din sectorul bugetar şi pensiile vor fi îngheţate până în anul 2013 la nivelul lunii decembrie 2011, conform unui unei legi adoptate marţi de Camera Deputaţilor. Ordonanţa a fost, însă, modificată urgent, luni, la Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, unde au fost introduse o serie de amendamente nesemnate public de vreun parlamentar, prin care s-au introdus derogările de la Legea pensiilor şi Legea salarizării unitare din sectorul public.
În conferinţa de bilanţ pentru cea de-a treia evaluare a României, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a spus că a ajuns la un acord cu preşedintele Traian Băsescu privind vânzarea pachetelor majoritare de acţiuni ale unor companii energetice.
Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, a pus la punct o listă de 60 de investiţii prioritare pentru anul 2012, finanţate cu fonduri europene, proiecte cu valori între 20 și 600 de milioane de euro, care vor fi monitorizate de Guvern. 55 dintre cele mai mari 60 de proiecte pe fonduri europene derulate în România nu au trecut nici de jumătate ca stadiu de executare.
Liderii UE au pus la cale miercuri seară, la summitul Consiliului European, măsurile care ar putea rezolva criza datoriilor suverane din Europa. Măsurile se referă, în principal, la datoria Greciei, la capacitatea de împrumut şi sprijin a Fondului de Stabilitate Financiară şi la recapitalizarea băncilor expuse pe datoriile statelor cu probleme.
Liderii celor 27 de state din Uniunea Europeană au amânat pentru miercuri deciziile ferme privind recapitalizara băncilor din zona euro şi consolidarea Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF), dar la Consiliul European, de duminică, România a cerut măsuri prin care băncile din eurozonă, cu subsidiare în Româna, să nu retragă capital din ţara noastră
Consilierul prezidenţial pe probleme de Sănătate, Virgul Păunescu, a pus în dezbatere principiile viitoarei legi a Sănătăţii, care se anunţă una a modificărilor radicale faţă de actualul sistem. Finanţarea, sistemul de asigurări şi pachetele de servicii vor conferi atât pacientului, cât şi prestatorilor de servicii medicale o cu totul altă abordare a Sănătăţii.
Guvernul a înfiinţat, în sfârşit, Consiliul Naţional de Competitivitate (CoNaCo), un think-tank care reuneşte economişti pentru dezvoltarea strategiei guvernamentale pentru creşterea competitivităţii României, în cadrul Uniunii Europene.
CoNaCo va elabora Strategia pentru competitivitate a României, axată pe dezvoltarea industriei creative, ce reuneşte un sfert din firmele din România.
În ianuarie 2008, la 1.300 km mai la vest, în Bochum, Germania, 2.300 de lucrători se pregăteau de şomaj, pentru că fabrica Nokia din localitate se închidea în favoarea Clujului. Oficialii nemţi au denunţat atunci ”capitalismul nomad” practicat de Nokia, în timp ce de la Bucureşti guvernanţii români, departe de criza care bătea la uşă, contau pe perspectivele economice ale României, cu mâna de lucru calificată şi cu mediul politic stabil pentru susţinerea investiţiilor.
Nokia anunţă că va închide, până la sfârşitul anului, fabrica de la Jucu. Cei aproape 2000 de angajaţi au fost convocaţi la o adunare joi
Autorităţile germane şi franceze au început să lucreze la o strategie cu trei componente pe fondul temerilor că escaladarea crizei datoriilor suverane din zona euro ar putea să scape de sub control.
Una caldă, una rece. Aşa curg declaraţiile liderilor din Eurozonă în ultima săptămână, parcă pentru a mări presiunea asupra guvernului de la Atena.În faţa indeciziei guvernului Papandreou, liderii europeni caută soluţia între promisiuni şi ameinţări. Şi o soluţie la propriile lor temeri.
România şi Statele Unite au semnat, marţi, după negocieri şi analize la nivel de experţi, care au durat un an şi 5 luni, acordul bilateral
Atât Pactul pentru Educaţie, cât şi Legea Educaţiei Naţionale, adoptată în acest an, prevăd că educaţia trebuie să primească 6% din PIB anual, din partea bugetului de stat şi de la bugetele locale, în condiţiile în care şcolile şi liceele au trecut în administrarea primăriilor. Separat, componentei de cercetare a MECTS ar trebui să i se aloce 1% din PIB, potrivit Legii educaţiei. Criza amânsă însă aceste frumoase deziderate.
Coaliţia de guvernare a decis luni să susţină în Camera Deputaţilor proiectul legii privind taxa de solidaritate aplicată persoanelor fizice cu averi mai mari de 450.000 de euro. Iniţiatorii susţin că în cei trei ani, bugetul va câştiga 9 miliarde de euro, bani care ar urma să fie folosiţi pentru protejarea ”în condiţii de criză a celor mai defavorizate categorii, în primul rând a pensionarilor”, potrivit expunerii de motive.
Parlamentul reîncepe luni să se reunească în şedinţe de plen, în a doua sesiune a anului 2011, în care au rămas de adoptat legi la care coaliţia de guvernare s-a angajat.În paralel, Guvernul trebuie să implementeze măsurile negociate cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.
Potrivit unui memorandum (datat 24 august – cu cinci zine înainte de decizia Comitetului ONU) semnat de trei miniştri – Laszlo Borbely (Mediu), Ion Ariton (Economie), Teodor Baconschi (Externe) – şi supus atenţiei premierului Emil Boc, ”numărul estimat de unităţi de reducere a emisiilor oprite de la tranzacţionare din cauza suspendării eligibilităţii” este de 100 de milioane de AAU-uri (Unităţi ale Cantităţi Atribuite), 11.993.777 de ERU (Unităţi de Reducere a Emisiilor) şi 69.934.318 de EUA (certificate de emisii de gaze cu efect de seră – GES).
Coaliția de guvernare a discutat, miercuri, intenția Guvernului de a prelua la bugetul de stat, în anul 2012, fonduri de 1,835 de miliarde de lei
Guvernul a decis retragerea sumelor de prefinanţare de la proiectele cu bani europeni la care s-au descoperit ilegalităţi la achiziţiile publice. De la proiectele din Programul Operaţional Regional (POR), gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) au fost retrase cele mai mari sum
Veniturile ar urma să crească cu circa 4 miliarde euro din creşterea PIB prognozată pe anul următor.
Se contează pe o creştere a încasărilor din TVA cu 3 miliarde lei faţă de 2011 şi o creştere a încasărilor din accize cu 1,2 miliarde lei faţă de acest an.
Guvernul a decis, miercuri, să trimită la Parlament o lege care dă ministrului Justiției pârghii în inițierea procedurii de sancționare a magistraților și reintroduce încetarea
Salariile din sectorul bugetar şi pensiile vor fi îngheţate până în anul 2013 la nivelul lunii decembrie 2011, conform unui unei legi adoptate marţi de Camera Deputaţilor. Ordonanţa a fost, însă, modificată urgent, luni, la Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, unde au fost introduse o serie de amendamente nesemnate public de vreun parlamentar, prin care s-au introdus derogările de la Legea pensiilor şi Legea salarizării unitare din sectorul public.
În conferinţa de bilanţ pentru cea de-a treia evaluare a României, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a spus că a ajuns la un acord cu preşedintele Traian Băsescu privind vânzarea pachetelor majoritare de acţiuni ale unor companii energetice.
Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, a pus la punct o listă de 60 de investiţii prioritare pentru anul 2012, finanţate cu fonduri europene, proiecte cu valori între 20 și 600 de milioane de euro, care vor fi monitorizate de Guvern. 55 dintre cele mai mari 60 de proiecte pe fonduri europene derulate în România nu au trecut nici de jumătate ca stadiu de executare.
Liderii UE au pus la cale miercuri seară, la summitul Consiliului European, măsurile care ar putea rezolva criza datoriilor suverane din Europa. Măsurile se referă, în principal, la datoria Greciei, la capacitatea de împrumut şi sprijin a Fondului de Stabilitate Financiară şi la recapitalizarea băncilor expuse pe datoriile statelor cu probleme.
Liderii celor 27 de state din Uniunea Europeană au amânat pentru miercuri deciziile ferme privind recapitalizara băncilor din zona euro şi consolidarea Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF), dar la Consiliul European, de duminică, România a cerut măsuri prin care băncile din eurozonă, cu subsidiare în Româna, să nu retragă capital din ţara noastră
Consilierul prezidenţial pe probleme de Sănătate, Virgul Păunescu, a pus în dezbatere principiile viitoarei legi a Sănătăţii, care se anunţă una a modificărilor radicale faţă de actualul sistem. Finanţarea, sistemul de asigurări şi pachetele de servicii vor conferi atât pacientului, cât şi prestatorilor de servicii medicale o cu totul altă abordare a Sănătăţii.
Guvernul a înfiinţat, în sfârşit, Consiliul Naţional de Competitivitate (CoNaCo), un think-tank care reuneşte economişti pentru dezvoltarea strategiei guvernamentale pentru creşterea competitivităţii României, în cadrul Uniunii Europene.
CoNaCo va elabora Strategia pentru competitivitate a României, axată pe dezvoltarea industriei creative, ce reuneşte un sfert din firmele din România.
În ianuarie 2008, la 1.300 km mai la vest, în Bochum, Germania, 2.300 de lucrători se pregăteau de şomaj, pentru că fabrica Nokia din localitate se închidea în favoarea Clujului. Oficialii nemţi au denunţat atunci ”capitalismul nomad” practicat de Nokia, în timp ce de la Bucureşti guvernanţii români, departe de criza care bătea la uşă, contau pe perspectivele economice ale României, cu mâna de lucru calificată şi cu mediul politic stabil pentru susţinerea investiţiilor.
Nokia anunţă că va închide, până la sfârşitul anului, fabrica de la Jucu. Cei aproape 2000 de angajaţi au fost convocaţi la o adunare joi
Autorităţile germane şi franceze au început să lucreze la o strategie cu trei componente pe fondul temerilor că escaladarea crizei datoriilor suverane din zona euro ar putea să scape de sub control.
Una caldă, una rece. Aşa curg declaraţiile liderilor din Eurozonă în ultima săptămână, parcă pentru a mări presiunea asupra guvernului de la Atena.În faţa indeciziei guvernului Papandreou, liderii europeni caută soluţia între promisiuni şi ameinţări. Şi o soluţie la propriile lor temeri.
România şi Statele Unite au semnat, marţi, după negocieri şi analize la nivel de experţi, care au durat un an şi 5 luni, acordul bilateral
Atât Pactul pentru Educaţie, cât şi Legea Educaţiei Naţionale, adoptată în acest an, prevăd că educaţia trebuie să primească 6% din PIB anual, din partea bugetului de stat şi de la bugetele locale, în condiţiile în care şcolile şi liceele au trecut în administrarea primăriilor. Separat, componentei de cercetare a MECTS ar trebui să i se aloce 1% din PIB, potrivit Legii educaţiei. Criza amânsă însă aceste frumoase deziderate.
Coaliţia de guvernare a decis luni să susţină în Camera Deputaţilor proiectul legii privind taxa de solidaritate aplicată persoanelor fizice cu averi mai mari de 450.000 de euro. Iniţiatorii susţin că în cei trei ani, bugetul va câştiga 9 miliarde de euro, bani care ar urma să fie folosiţi pentru protejarea ”în condiţii de criză a celor mai defavorizate categorii, în primul rând a pensionarilor”, potrivit expunerii de motive.
Parlamentul reîncepe luni să se reunească în şedinţe de plen, în a doua sesiune a anului 2011, în care au rămas de adoptat legi la care coaliţia de guvernare s-a angajat.În paralel, Guvernul trebuie să implementeze măsurile negociate cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.
Potrivit unui memorandum (datat 24 august – cu cinci zine înainte de decizia Comitetului ONU) semnat de trei miniştri – Laszlo Borbely (Mediu), Ion Ariton (Economie), Teodor Baconschi (Externe) – şi supus atenţiei premierului Emil Boc, ”numărul estimat de unităţi de reducere a emisiilor oprite de la tranzacţionare din cauza suspendării eligibilităţii” este de 100 de milioane de AAU-uri (Unităţi ale Cantităţi Atribuite), 11.993.777 de ERU (Unităţi de Reducere a Emisiilor) şi 69.934.318 de EUA (certificate de emisii de gaze cu efect de seră – GES).
