joi

28 martie, 2024

27 octombrie, 2011

Liderii UE au pus la cale miercuri seară, la summitul Consiliului European, măsurile care ar putea rezolva criza datoriilor suverane din Europa. Măsurile se referă, în principal, la datoria Greciei, la capacitatea de împrumut şi sprijin a Fondului de Stabilitate Financiară şi la recapitalizarea băncilor expuse pe datoriile statelor cu probleme.

Fondul de Stabilitate – majorat la 1.000 de miliarde de euro

Liderii zonei euro au convenit să majoreze capacitatea financiară a Fondului European pentru Stabilitate Financiară la aproximativ 1.000 de miliarde de euro, porivit  Reuters, citată de Mediafax.

Fondul mai dispune de circa 250-275 miliarde de euro, după ce au fost alocate finanţări pentru Grecia, Irlanda şi Portugalia. Resursele fondului ar putea fi majorate de patru ori folosind un vehicul special şi un program de garanţii.


„Capacitatea financiară va fi crescută de cel puţin patru ori”, a spus o sursă.

Resursele finale ale fondului, destinat să convingă pieţele că zona euro se poate descurca cu problemele de finanţare ale Spaniei şi Italiei, pot fi stabilite însă numai după ce miniştrii Finanţelor discută cu investitorii pentru a evalua disponibilitatea acestora de a participa.

Miniştrii ar trebui să cunoască ce prime de risc vor viza investitorii precauţi precum China sau managerii de fonduri pentru a cumpăra obligeţiuni ale zonei euro. Costul ar putea creşte, în funcţie de pierderile pe care vor trebui să le suporte bancherii pe datoria Greciei.

Dacă deţinătorii privaţi de obligaţiuni elene vor fi foţraţi să accepte pierderi mari, în locul unui acord voluntar, investitorii ar putea ezita şi mai mult.


Pentru creşterea resurselor fondului de urgenţă sunt analizate două variante, notează Reuters.

Una ar fi o schemă de garanţii oferite cumpărătorilor de obligaţiuni spaniole, de exemplu, care ar fi plătite dacă Spania ar intra în încetare de plăţi. Statele zonei euro speră că prin oferirea acestor garanţii vor încuraja investitorii altfel reticenţi să cumpere obligaţiuni.

„Cumpărarea de asigurare împotriva riscului ar fi oferită investitorilor privaţi ca opţiune la achiziţia de obligaţiuni de pe piaţa primară”, potrivit unui proiect de comunicat al liderilor din zona euro.

A doua variantă implică înfiinţarea unui vehicul investiţional special, prin care va fi oferită investitorilor o cale mai puţin riscantă de a cumpăra obligaţiuni ale statelor din zona euro.

Facilitatea Europeană va avea posibilitatea de a folosi aceste două opţiuni simultan. Valoarea exactă a fondurilor rămase din totalul de 440 de miliarde de euro va fi cunoscută doar după finalizarea unui al doilea pachet financiar pentru Grecia.

Germania s-a impus în privința Spaniei și Italiei

Germania a obţinut retragerea din proiectul comunicatului final al summit-ului zonei euro de miercuri a unei fraze prin care se cerea Băncii Centrale Europene (BCE) să continue achiziţiile de obligaţiuni ale Italiei şi Spanie.

„Această frază a fost retrasă din textul care va fi prezentat şefilor de state şi de guverne din uniunea monetară în timpul summit-ului pe tema crizei datoriilor”, a subliniat sursa o sursă.

În versiunea iniţială a proiectului de comunicat se arăta că liderii ţărilor din regiune susţin pe deplin BCE în acţiunile de asigurare a stabilităţii preţurilor în zona euro, inclusiv măsurile non-convenţionale întreprinse în actualul mediu excepţional al pieţei.

Termenul de „măsuri non-convenţionale” se referă în special la politica BCE de achiziţii de obligaţiuni ale ţărilor europene aflate în dificultate, pentru a frâna creşterea dobânzilor obligaţiunilor.

BCE a susţinut astfel Italia şi Spania din luna august.

Mai multe ţări, între care şi Franţa, dar şi Comisia Europeană, susţin ca BCE să continue achiziţiile de obligaţiuni, după ce italianul Mario Draghi va prelua preşedinţia BCE de la Jean-Claude Trichet, la 1 noiembrie.

Cancelarul german Angela Merkel a perceput însă fraza din comunicat drept un amestec al liderilor europeni în politica BCE şi a cerut că paragraful să fie eliminat, pentru a respecta independenţa instituţiei

Zone sensibile:

  • Italia. Printr-o scrisoare prezentată la Consiliul European, premierul Italian Silvio Berlusconi a dat asigurări că Roma va implementa măsuri ferme pentru a reduce datoria ţării, de 1.900 de miliarde de euro, reprezentând 120% din PIB, în condiţiile în care Pactul Euro Plus permite un grad de îndatorare de maximum 60% din PIB. Premierul italian a venit la summit şi cu un acord obţinut în ultimul moment pentru a majora vârsta de pensionare la 67 de ani şi a demara un proces de vânzare de active în valoare de 5 miliarde de euro. Berlusconi a obţinut sprijin pentru aceste reforme după ce miercuri i-a promis şefului Ligii Nordului, Umberto Bossi, partenerul său de guvernare, că va demisiona din fruntea Executivului până în ianuarie 2012 şi va organiza alegeri legislative până în martie 2012, susţine cotidianul italian La Reppublica. Pe fondul măsurilor dure luate de putere, Parlamentul italian a fost, miercuri scena unor lupte fizice între un deputat al Ligii Nordului, partid aflat la guvernare, şi un deputat al partidului de opoziţie Viitor şi Libertate condus de Gianfranco Fini, preşedintele Camerei Deputaţilor.
  • Grecia. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german Angela Merkel intenționau să negocieze personal, în cursul nopţii de miercuri spre joi, cu băncile care acordă împrumuturi Greciei, pentru a le convinge să accepte o reducere a datoriilor „puţin mai mare de 50 la sută”, anunţau surse europene. Sarkozy şi Merkel „doresc să discute în această seară cu reprezentanţii băncilor”, conform unor surse citate de AFP, preluată de Mediafax. Franţa şi Germania sunt în prezent de acord pentru a cere o reducere „puţin mai mare de 50%” a datoriilor Greciei către deţinătorii privaţi de obligaţiuni. Liderii europeni au convenit în luna iulie asupra celui de-al doilea acord de finanţare externă pentru Grecia, de 109 miliarde euro, care a inclus o contribuţie din partea creditorilor privaţi. Participarea băncilor şi companiilor de asigurări presupunea reducerea cu 21% a valorii obligaţiunilor Greciei cu maturitatea până în 2020. Până la urmă, cei doi lideri au reuşit ce-şi propuseseră, datoria Greciei a fost redusă cu 100 de miliarde.
  • Ajutor din China. Preşedintele Franței, Nicolas Sarkozy, vrea să îi telefoneze joi preşedintelui Chinei, Hu Jintao, pentru a discuta despre o contribuţie a Beijingului la un fond european care ar putea fi înfiinţat de liderii zonei euro pentru creşterea capacităţii de combatere a crizei, a declarat o sursă apropiată negocierilor. Potrivit Bloobmreg, apelul lui Sarkozy va avea loc cu o zi înaintea unei vizite la Beijing a lui Klaus Regling, directorul general al EFSF.

Unde e România: Băncile expuse din eurozonă nu-şi vor retrage capitalul din subsidiare

Toate statele Uniunii Europene au primit garanţia că subsidiarele băncilor-mamă din alte state din zona euro îşi vor păstra nivelul de capital şi anii următori, a decis, miercuri, Consiliul European, prin Declaraţia de recapitalizare a băncilor, potrivit preşedintelui român, Traian Băsescu.

”Îngrijorarea noastră a primit un răspuns din partea statelor membre: România şi  celelalte state au garanţia că subsidiarele cu băncile-mamă în alte ţări vor avea nivelul de capital menţinut. Propunerea noastră a fost materializată printr-un text ce vizează toate statele membre. Obiectivul, care era un interes particular al nostru, a fost generalizat pentru toate statele membre, acela de a-şi finanţa subsidiarele şi în anii următori. Asta va permite României atât creditarea economiei, cât şi achiziţionarea de resurse financiare pentru acoperirea nevoilor bugetului de stat”, a declarat preşedintele Băsescu, după ce a participat la Consiliul European.

El a precizat că Declaraţia de recapitalizare vizează asigurarea cantităţii şi calităţii capitalului, pentru că ”se vizează introducerea în sistemul bancar a unui capital de primă clasă: lichiditate în bani, nu capital în nimic altceva”.

”Deci, se injectează în sistemul bancar european capital de cea mai bună calitate care poate susţine nu numai economia, dar şi nevoia de credite a statelor”, a a conchis Băsescu după reuniunea de la Bruxelles.

Autoritatea Bancară Europeană, la nivelul UE, şi Banca Naţională a României, la nivel intern, vor supraveghea subsidiarele de pe piaţa românească ale unor bănci-mamă din alte state, iar orice încercare de reducere a fluxurilor de capital ar urma să fie depistată imediat.

Băsescu se temea că din cauza unei eventuale reduceri a expunerii băncilor străine pe România Guvernul nu ar mai avea posibilitatea să se împrumute de pe piaţa internă pentru a acoperi deficitul bugetar.

”Anul acesta, România împrumută de pe piaţa bancară internă 56 de miliarde de lei, – suma va fi completată de fapt până la sfârşitul anului, vor mai fi împrumuturi – pentru a-şi acoperi cheltuielile bugetare şi a susţine deficitul. Asta înseamnă 13,2 miliarde de euro de pe piaţa internă plus alte două miliarde de euro de pe piaţa externă. Dacă fluxurile de capital oferite de băncile-mamă spre a fi utilizate la băncile lor din România s-ar micşora, România ar fi într-o dificultate foarte mare, adică, nu am mai putea finanţa nici măcar bugetul de cheltuieli de anul acesta”, a spus şeful statului.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Tanara generatie a sperat ca introducerea modelului occidental in Romania este singura solutie pentru a realiza in acelasi timp democratie si prosperitate in tara noastra.Toata perioada postrevolutionara a asimilat cu entuziasm orice semn de departare de trecutul comunist/bolsevic al tarii . Acum, daca Occidentul spera ca tot comunistii din China sa salveze si America si Occidentul, este foarte ingrijorator!…
    Ca modelul bolsevic a murit definitiv, este clar: nimeni nu mai vrea cozi pentru supravietuire,lipsa hranei, a electricitatii, a caldurii etc. Acum , aceste fantome ale trecutului sunt din nou fluturate de noile autoritati. De ce ?
    Oare, a murit si modelul occidental ?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Tanara generatie a sperat ca introducerea modelului occidental in Romania este singura solutie pentru a realiza in acelasi timp democratie si prosperitate in tara noastra.Toata perioada postrevolutionara a asimilat cu entuziasm orice semn de departare de trecutul comunist/bolsevic al tarii . Acum, daca Occidentul spera ca tot comunistii din China sa salveze si America si Occidentul, este foarte ingrijorator!…
    Ca modelul bolsevic a murit definitiv, este clar: nimeni nu mai vrea cozi pentru supravietuire,lipsa hranei, a electricitatii, a caldurii etc. Acum , aceste fantome ale trecutului sunt din nou fluturate de noile autoritati. De ce ?
    Oare, a murit si modelul occidental ?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: