luni

15 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 septembrie, 2011

România şi Statele Unite au semnat, marţi, după negocieri şi analize la nivel de experţi, care au durat un an şi 5 luni, acordul bilateral pentru amplasarea unei componente a scutului american antirachetă în localitatea Deveselu din judeţul Olt, cu ocazia vizitei unei delegaţii conduse de preşedintele Traian Băsescu la Washington.

Băsescu, care a avut şi o întrevedere de jumătate de oră cu omologul său american, Barack Obama, a declarat, pentru agenţia Associated Press, că „Istroia ne-a învăţat că securitatea este cel mai preţios lucru” şi că alianţa militară cu SUA, incluzând scutul antibalistic şi staţionarea de trupe americane pe teritoriul României, a condus la crearea celei mai sigure perioade din istoria României.

Acordul româno-american pentru amplasarea componentelor de scut antirachetă la Deveselu a fost semnat de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, din partea română, şi de secretarul de stat Hillary Clinton, din partea americană.


Semnarea acordului survine după şapte luni de negocieri româno-americane, la nivel de experţi.

Opt întâlniri bilaterale au avut experţii români cu omologii lor americani, tratativele fiind conduse, din partea română, de secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu, prezent şi el în delegaţia condusă de Băsescu, la Washington.

Din delegaţia României, prezentă marți la Washington, au mai făcut parte şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea, şeful Statului Major General al Armatei Române, Ştefan Dănilă, directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu.

Băsescu s-a mai văzut și cu vicepreședintele american, Joe Biden, cu secretarul american al Apărării, Leon Panetta.

Ce prevede acordul româno-american


Deapartamentul de Stat al SUA a făcut o descriere a scutului american antirachetă care va fi desfășurat și pe teritorul României și a detaliat aspecte legate de staționarea trupelor SUA la Deveselu:

  • Desfăşurare sistemului de interceptori antirachetă SM-3 în România este anticipată să se facă în orizontul de timp 2015, ca parte a etapei a doua a Apărării Antirachetă în Europa (European Phased Adaptive Approach to Missile Defense – EPAA).
  • EPAA va asigura protecţia teritoriilor europene NATO şi a populațiilor, inclusiv a României, şi va spori protecţia Statelor Unite. ”Acest acord este un pas important în eforturile noastre de a proteja de ameninţarea crescânde generate de proliferarea rachetelor balistice posibil dotate cu echipament de distrugere în masă, cu raze de acțiune, letalitate şi sofisticare tot mai mari. Dispozitivul de interceptare din România va oferi o capacitate de apărare pentru a proteja Europa şi SUA împotriva rachetelor balistice lansate din Orientul Mijlociu”, susține Departamentul de Stat al SUA.
  • Statele Unite vor furniza Guvernului Român informații privind rachetele balistice în cadrul sistemului anti-rachetă american din Europa.
    SUA şi forţele militare române vor coopera în asigurarea securităţii fizice pentru unitatea de interceptare anti-rachetă.
  • Dispozitivul va consta într-un radar şi în sistemul de comandă și control Aegis. Separat, se va monta o serie de module de lansare care conţin interceptori SM-3.
  • Personalul poate trăi şi lucra în condiţii de siguranţă în apropiere de sistemul de radar Aegis. SUA operează în condiţii de siguranţă dispozitivul de radar Aegis la Moorestown, New Jersey de peste 30 de ani, fără nici un pericol pentru oameni sau mediul înconjurător.
  • Guvernul Statelor Unite va fi responsabil financiar pentru construirea instalaţiei sale şi pentru desfăşurarea oprațiunilor şi întreţinerea sistemului său de apărare antirachetă.
  • Statele Unite vor fi, de asemenea, responsabile cu servicii solicitate şi primite cum ar fi utilităţile.
  • Facilitatea americană Ballistic Missile Defense are o suprafață de aproximativ 175 ha şi este situată în cadrul Bazei Aeriene Române existente la Deveselu.
  • Se estimeaza ca aproximativ 150 – 200 militari, civili şi personal contractat pentru suport sunt necesari pentru a opera instalaţia SUA din dispozitiv.
  • Interceptorii SM-3 sunt pentru scopuri defensive şi nu au capacităţi ofensive. Ei nu au focoase explozive, ci se bazează pe energia lor cinetică de a ciocni şi distruge inamicul.
  • Sistemul va fi testat la Pacific Missile Range Facility (PMRF), în Hawaii, începând cu anul 2014.
  • Interceptorii SM-3 din România nu vor fi folosiți la teste și vor fi lansați doar pentru apărare împotriva unui atac real.

Vizele mai aşteaptă. Declaraţia de cooperare

România ar putea fi inlusă în programul Visa Waiver, prin care cetăţenilor români li s-ar facilita accesul în SUA, în condiţiile în care preşedintele american Barack Obama a întărit legislaţia prin care statele care cooperează strâns cu americanii pe linie antiteroristă se califică mai uşor pentru a fi acceptate în program, se arată în declaraţia  comună privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România şi SUA, semnată cu ocazia vizitei preşedintelui român, Traian Băsescu, la Washington.

”Preşedintele Obama a întărit legislaţia – co-iniţiată de un număr de membri ai Congresului – care va reforma modul în care statele se califică pentru Programul Visa Waiver, pentru a asigura că aliaţii săi puternici primesc aprecierea corespunzătoare. Această legislaţie prevede ca statele candidate la Programul Visa Waiver să se angajeze la o cooperare antiteroristă intensificată cu Statele Unite. Anticipăm cu nerăbdare ca România să îndeplinească acest obiectiv”, promit americanii în declaraţia comună.

În context, secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, a precizat, însă, că România trebuie să mai îndeplinească anumite criterii pentru a fi admisă în programul Visa Waiver.

Domeniile de lucru, potrivit declaraţiei de cooperare:

  • România şi Statele Unite au identificat printre domeniile de cooperare strânsă: sistemul SUA de apărare antibalistică şi capabilitatea NATO de apărare antirachetă, recunoscând că acest sistem contribuie la apărarea României şi a Americii, precum şi a aliaţilor europeni ai NATO, şi întăreşte stabilitatea regională.
  • Cele două ţări mai cooperează în domeniile: dezarmare, neproliferarea şi controlul armamentelor, combaterea terorismului şi gestionarea altor riscuri şi ameninţări emergente, prin consolidarea schimburilor de informaţii, cooperarea în cadrul NATO, inclusiv prin îmbunătăţirea interoperabilităţii şi a cooperării în domeniul echipamentelor de apărare şi al materialelor conexe.
  • Cooperarea regională şi stabilitatea, inclusiv în Europa de Est şi în Balcanii de Vest, inclusiv prin îmbunătăţirea cooperării NATO-UE, întărirea instituţiilor euro-atlantice şi căutarea de soluţii pentru conflictele prelungite.
  • Democraţia şi statul de drept, drepturile omului şi buna guvernare, inclusiv prin susţinerea fermă a acestor valori în regiune, în statele Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina) şi promovarea reformelor şi consolidarea democraţiei în aceste ţări.
  • Dezvoltarea comerţului şi investiţiilor, inclusiv prin facilitarea contactelor între comunităţile de afaceri, în paralel cu reafirmarea angajamentului pentru principiile pieţei, statul de drept, un mediu de afaceri sănătos, transparenţă şi integritate publică reprezintă alte domenii de cooperare întărită.
  • Domenii importante de cooperare sunt securitatea energetică, inclusiv asigurarea diversităţii surselor şi rutelor de transport, cum este Coridorul Sudic, dezvoltarea reţelelor inteligente, studierea surselor neconvenţionale de energie, inclusiv gazul de şist, precum şi urmărirea surselor alternative de energie curată şi liberalizarea pieţelor în vederea atragerii de noi investiţii în sectorul energiei.
  • Domeniile educaţiei, cercetării şi contactele interumane, facilitate prin schimburi ale persoanelor din mediul profesional, ale investitorilor, vizitelor de afaceri şi cercetători din domeniul academic şi ştiinţific, dar şi ştiinţa şi tehnologia, inclusiv susţinerea continuă pentru diversificarea contactelor între comunităţile academice şi ştiinţifice.

Traian Băsescu susţine şi din SUA proiectul Roşia Montană

Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat, marţi, la Washington, încă o dată susţinerea pentru proiectul minier de la Roşia Montană, dar a cerut companiei Roşia Montană Gold Corpration să ofere mai multe informaţii publicului despre impactul asupra mediului.

Într-un interviu acordat marţi agenţiei Associated Press, după ce a avut o întrevedere cu preşedintele SUA, Barack Obama, Băsescu a declarat că este nevoie ca proiectul minier să meargă mai departe pentru că va crea locuri de muncă.

În context, Băsescu a menţionat şi creşterea cotaţiilor internaţionale ale aurului, notează AP.

”Publicul trebuie să ştie riscurile pe care proiectul le implică, dar asta nu justifică întârzierea proiectului”, a spus Băsescu pentru AP.

De asemenea, preşedintele român a recunoscut că situaţia economică a României rămâne fragilă.

Totodată, liderul de la Cotroceni a subliniat că România şi-a fixat ca ţinte atingerea criteriilor pentru aderarea la zona euro şi nu va renunţa la obiectivul ei, în pofida problemelor economice ale statelor membre ale uniunii monetare.

El a explicat că România este pe cale să se redreseze economic, datorită măsurilor de austeritate pe care el le-a aplicat în ultimii ani, dar strategia ţării se bazează pe exporturi şi se complică din cauza economiilor europene aflate în declin, mai notează agenţia americană.

În cadrul interviului, Băsescu a fost întrebat şi despre acuzaţiile aduse de Consiliul Europei, potrivit cărora România ar fi găzduit închisori ale CIA.

”Cunoaştem toate aceste critici, dar nu avem cunoştinţă despre acest subiect” a răspuns Traian Băsescu, pentru AP.

În acest context, preşedintele roman a negat că ar exista anumite tensiuni cu liderii europeni din cauza relaţiilor strânse Bucureşti-Washington.

IBM deschide o fabrică de 3.000 de joburi în România

Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a declarat marţi, la Washington, că firma americană IBM va deschide o fabrică în România, care va crea circa 3.000 de locuri de muncă.

„SUA sunt deja unul dintre cei mai importanţi investitori străini în economia românească. Aşteptăm să creştem volumul acestora, după deja luata decizie privind o fabrică IBM care va fi creată în România, care se presupune că va genera circa 3.000 de locuri noi de muncă”, a spus Baconschi, într-o declaraţie de presă susţinută alături de secretarul de stat american Hillary Clinton.

Baconschi a arătat că există un dialog politic coerent în sectoarele energiei şi afacerilor strategice, în cadrul discuţiilor bilaterale transatlantice, dar şi în interiorul NATO.

”Avem suficientă încredere politică, ne cunoaştem foarte bine şi am vrea să vedem mai multe companii americane investind în România”, a sus ministrul român.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

10 răspunsuri

  1. Ma bucur ca seful statului se implica in sustinerea proiectului si in SUA. Si eu sunt de acord cu RMGC, pentru ca ne va aduce sume importante in bugetul de stat si va pune la dispozitia minerilor, 3600 de locuri de munca.

  2. RMGC este un proiect care trebuie sustinut. Va aduce 1,8 miliarde de $ direct in buget si 70 milioane de $ in patrimoniu, in timp ce Romania nu investeste niciun leu.

    1. la arpechim decontaminarea locului ne costa 400 de milioane de euro. Tare ma tem ca decontaminarea de la rosia montana o sa ne coste 1 miliard de euro. peste 10 ani, aurul e extras, canadiene isi iau ultilajele si pleaca, fraierii raman iar fara locurile de munca atat de pretioase, iar noi ramanem sa facem curatenie.

  3. @Cornel: nu ştiu de unde aveţi cifra de 3600 – eu am aflat, pe surse, că e vorba de 3610.

    @ Tristan: imi place că în loc de dolar puneţi semnul $

  4. Norse, RMGC va deschide din anul 0 un cont in care va pune 170 milioane de dolari, care vor fi folositi doar in scopul ecologizarii. Acesti bani vor fi disponibili statului roman, daca RMGC nu-si poate face treaba cum trebuie in ceea ce priveste ecologizarea.

    Cristian Grosu, aceste date sunt publice, cu un pic de documentare, le-ati fi aflat si dvs.

    1. asta cu depunerea banilor e pe hartie, Tiberiu. Stii bine cum stau lucrurile in Romania. Si omv a deus bani in cont pentru eclogizarea arpechim (vreo 70 de mil de euro?) dar tot statul roman trebuie sa dea restul pana la 400 de mil. Si apoi, RMGC-ul asta nu stii de unde sa-l iei. iri toarna un lac de cianuri si dup-aia prinde orbul, scoate-i ochii. Poate ma insel eu, dar în Romania nu am gasit niciun motiv sa nu fiu suspicios.

  5. Tiberiu:
    acest articol nu este despre Rosia Montana – nu avea, deci, rost să încarcam un material despre vizita in SUA a preşedintelui cu date din alta poveste.
    raspunsul meu la ceilalti doi comentatori trebuie citit in context:)

  6. Domnule Cristian Grosu, cu tot respectul, acest articol mi se pare ca atinge si problema Rosiei Montane, acest lucru fiind specificat chiar din titlu. Pe de alta parte, eu ma numar printre sustinatorii acestui proiect, mai ales din prisma locurilor de munca de care vor beneficia minerii care, in prezent, nu au ce pune pe masa.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

10 răspunsuri

  1. Ma bucur ca seful statului se implica in sustinerea proiectului si in SUA. Si eu sunt de acord cu RMGC, pentru ca ne va aduce sume importante in bugetul de stat si va pune la dispozitia minerilor, 3600 de locuri de munca.

  2. RMGC este un proiect care trebuie sustinut. Va aduce 1,8 miliarde de $ direct in buget si 70 milioane de $ in patrimoniu, in timp ce Romania nu investeste niciun leu.

    1. la arpechim decontaminarea locului ne costa 400 de milioane de euro. Tare ma tem ca decontaminarea de la rosia montana o sa ne coste 1 miliard de euro. peste 10 ani, aurul e extras, canadiene isi iau ultilajele si pleaca, fraierii raman iar fara locurile de munca atat de pretioase, iar noi ramanem sa facem curatenie.

  3. @Cornel: nu ştiu de unde aveţi cifra de 3600 – eu am aflat, pe surse, că e vorba de 3610.

    @ Tristan: imi place că în loc de dolar puneţi semnul $

  4. Norse, RMGC va deschide din anul 0 un cont in care va pune 170 milioane de dolari, care vor fi folositi doar in scopul ecologizarii. Acesti bani vor fi disponibili statului roman, daca RMGC nu-si poate face treaba cum trebuie in ceea ce priveste ecologizarea.

    Cristian Grosu, aceste date sunt publice, cu un pic de documentare, le-ati fi aflat si dvs.

    1. asta cu depunerea banilor e pe hartie, Tiberiu. Stii bine cum stau lucrurile in Romania. Si omv a deus bani in cont pentru eclogizarea arpechim (vreo 70 de mil de euro?) dar tot statul roman trebuie sa dea restul pana la 400 de mil. Si apoi, RMGC-ul asta nu stii de unde sa-l iei. iri toarna un lac de cianuri si dup-aia prinde orbul, scoate-i ochii. Poate ma insel eu, dar în Romania nu am gasit niciun motiv sa nu fiu suspicios.

  5. Tiberiu:
    acest articol nu este despre Rosia Montana – nu avea, deci, rost să încarcam un material despre vizita in SUA a preşedintelui cu date din alta poveste.
    raspunsul meu la ceilalti doi comentatori trebuie citit in context:)

  6. Domnule Cristian Grosu, cu tot respectul, acest articol mi se pare ca atinge si problema Rosiei Montane, acest lucru fiind specificat chiar din titlu. Pe de alta parte, eu ma numar printre sustinatorii acestui proiect, mai ales din prisma locurilor de munca de care vor beneficia minerii care, in prezent, nu au ce pune pe masa.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: