Coaliţia de guvernare a decis luni să susţină în Camera Deputaţilor iniţiativa legislativă privind taxa de solidaritate aplicată persoanelor fizice care au averi mai mari de 450.000 de euro.
Măsura propusă de UNPR a fost respinsă, în noiembrie 2010, de Senat, unde coaliţia de guvernare nu deţinea majoritatea.
Însă şi la Camera Deputaţilor, unde coaliţia de guvernare deţine majoritatea, iniţiativa legislativă a rămas blocată o sesiune parlamentară întreagă, deşi măsura era prevăzută în Protocolul coaliţiei de guvernare pentru a fi adoptată în sesiunea februarie-iulie 2011.
Guvernul a dat punct de vedere pozitiv pentru iniţiativa legislativă, cu mici observaţii tehnice.
Iniţiatorii legii susţin că în cei trei ani bugetul de stat va câştiga 9 miliarde de euro din taxa de solidaritate, bani care ar urma să fie folosiţi pentru protejarea ”în condiţii de criză a celor mai defavorizate categorii, în primul rând a pensionarilor”, se arată în expunerea de motive.
De asemenea, iniţiatorii susţin că taxarea nu implică înfiinţarea de noi instituţii, urmând să utilizeze Codul fiscal şi organele existente de colectare.
Ce se taxează?
- Persoanele fizice care deţin locuinţe, terenuri, avioane, elicoptere, ambarcaţiuni sau autoturisme a căror valoare însumată este mai mare de 450.000 de euro vor plăti o taxă de 1% pe an din valoarea totală a bunurilor, timp de 3 ani.
- Dacă valoarea totală a bunurilor mobile şi imobile deţinute este sub 450.000 de euro, se vor taxa cu 0,5% pe an doar bunurile imobile (terenuri, case) a căror valoare individuală depăşeşte 300.000 de euro, precum şi bunurile mobile (avioane, elicoptere, maşini etc.) cu valoare individuală de peste 50.000 de euro.
- Taxarea se rezumă doar la bunurile deţinute de persoanele fizice, nu şi la cele deţinute de firme. Măsura urmăreşte astfel să taxeze bunurile care nu sunt folosite la producţie, deşi sunt notorii cazurile unor persoane publice ale căror firme deţin maşini de lux. De pildă, şeful OTV Dan Diaconescu conduce un automobil Rolls Royce deţinut însă de postul său de televiziune, susţinând că maşina de lux este folosită pentru transportul unor vedete şi invitaţi internaţionali ai televiziunii.
Cum se taxează?
- Taxa de solidaritate este percepută de direcţiile de taxe şi impozite locale, potrivit iniţiativei legislative a UNPR. Un amendament depus la proiect stipula că taxarea va fi făcută de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pentru ca banii să ajungă la bugetul de stat, dar Comisia de buget-finanţe a Senatului a respins amendamentul şi a adoptat şi raport negativ pentru proiectul iniţial. De altfel, Guvernul a decis anul acesta crearea în cadrul ANAF a unui departament pentru impozitarea averilor mari, care se va ocupa cu aplicarea impozitului de 16% pe diferenţa dintre averea acumulată într-o anumită perioadă şi veniturile declarate aferent perioadei respective.
- Taxarea bunurilor mobile va ţine cont de devalorizarea lor odată cu trecerea anilor. Astfel, pentru autoturisme, bărci, avioane şi alte bunuri mobile valoarea acestora se va stabili scăzând în primul an 25% din valoarea de cumpărare, iar în anii următori câte 10% pe an, potrivit Ghidului valorilor orientative, emis de Uniunea Naţională a Notarilor Publici.
Ce spun analiştii
Adrian Vasilescu – BNR: Ideea e să lărgeşti baza de impozitare. Dar să nu se ajungă la ascunderea averilor.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, este de părere că taxa de solidaritate ar fi benefică, în condiţiile în care România are nevoie de lărgirea bazei de impozitare, nu de creşterea impozitelor.
”Despre taxa aceasta se discută pe toată Planeta, se discută mult, dar se face foarte puţin şi n-ar fi exclus să cădem şi noi în capcana aceasta. Ceea ce interesează România este o creştere a bazei de impozitare, nu o creştere a impozitelor. Taxa pe averile mari ar intra la lărgirea bazei de impozitare, pentru că un asemenea impozit nu există. Creşterea impozitelor nu ne-ar aduce decât necazuri, dar creşterea bazei de impozitare ne-ar putea scoate din necazuri”, a declarat Vasilescu, pentru cursdeguvernare.ro.
El a avertizat, însă, că este necesar ca legea să nu determine ascunderea averilor.
”Într-o asemenea lege este nevoie de inteligenţă, pentru a nu se ajunge la ascundere de câştiguri, la corupţie şi să nu se ajungă să plătească doar unii”, a mai spus Vasilescu.
Cristian Ghinea, director CRPE: E o idee populistă a unui partid condus de un general îmbogăţit din afaceri imobiliare. Mai bine s-ar confisca averile obţinute ilegal
Directorul Centrului Român pentru Politici Europene, Cristian Ghinea, consideră că în locul taxării averilor mari ar trebui introdusă posibilitatea confiscării averilor obţinute ilegal.
”Dacă înţeleg eu bine, politicienii refuză să confişte averea obţinută din infracţiuni şi corupţie, dar vor să suprataxeze pe cei cu bani. Adică, e OK să furi, câtă vreme nu îţi afişezi averea? Avem mijloace clasice, încercate de alţii, să luptam cu corupţia – confişti bunurile obţinute ilegal. Nu le folosim pe astea, în schimb venim cu chestii inovatoare”, ne-a spus Ghinea.
El consideră că taxarea averilor mari este o idee populistă.
”E o soluţie stupidă şi făcută doar de gura lumii. Este o idee populistă a unui partid condus de un general de intendenţă îmbogăţit din afaceri imobiliare în timp ce era deja în funcţie. Deci, nu aş lua-o foarte în serios”, a mai afirmat Cristian Ghinea.
Eugen Nicolicea – UNPR: E o taxă aplicată celor cu avere peste medie, nu afectează clasa de mijloc
Liderul deputaţilor independenţi membri ai UNPR, Eugen Nicolicea, susţine că taxa pe averile afişate nu va afecta clasa de mijloc şi nu va descuraja munca, pentru că taxa va fi aplicată averilor, nu veniturilor.
”Ne-am gândit să nu atingem cetăţeanul mediu. Este o taxă aplicată celui care are o avere peste medie. O persoană se căsătoreşte cu alta, are fiecare câte un apartament, mai au şi două maşini, plus ce mai moştenesc şi ce le mai vine nu ajung la 450.000 de euro. Deci, nu afectează clasa de mijloc, este o taxă pe averile mari. Cineva confundă averea cu veniturile. Veniturile sunt dintr-o activitate curentă, în timp ce averea este ceva acumulat de generaţii. Unul care are moştenire nişte miliarde poate să nu facă nimic şi să nu investească în nimic. Nu munceşte nimic şi dacă iei de la el nu înseamnă că descurajezi munca”, a declarat Nicolicea, pentru cursdeguvernare.ro.
În expunerea de motive a proiectului, iniţiatorii calculează la circa 150.000 de euro valoarea patromonială a românului cu avere medie, reprezentând casă, maşină, aparatură electronică şi alte bunuri.
Proiectul majorează însă la 450.000 de euro pragul de la care se va face impozitarea averii, pentru a evita ”o puternică demotivare a populaţiei de la muncă”.
De asemenea, proiectul introduce coeficientul de lux, prin care se urmăreşte taxarea bunurilor care depăşesc nevoile de consum ale populaţiei în prezent, aici intrând iahturile, elicopterele şi avioanele de ”uz personal, neproductiv”, mai susţin iniţiatorii.
Referitor la costurile de colectare a taxei, Eugen Nicolicea a arătat că nu vor fi cheltuieli suplimentare.
”În prezent, când plăteşti taxe şi impozite, nu e vorba de control. Am încercat să facem o lege funcţională, pe structurile actuale, ca să nu facem cheltuieli suplimentare”, a mai spus deputatul.
Ilie Şerbănescu – analist economic: Trebuie taxate, dar depinde cum se calculează
Economistul Ilie Şerbănescu, fost ministru al Reformei, consideră că averile mari trebuie taxate, în condiţiile în care costurile crizei economice au căzut doar în sarcina persoanelor cu avere mică.
”Nu veniturile sunt problema, ci solidaritatea în sine, pentru că numai pe capul nenorociţilor a căzut suportarea crizei. 450.000 de euro pentru România este imens, la un PIB pe cap de locuitor de 5.000 de euro. Eu zic că ar trebui taxate aceste averi, dar depinde foarte mult cum se calculează”, ne-a declarat Ilie Şerbănescu.
Urmărește-ne pe Google News
