fbpx

La obiect

De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult

18.01.2021

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Guvernul încearcă reformele în magistratură. Controverse şi obiecţii

de Razvan Diaconu 10.11.2011

Guvernul a decis, miercuri, să trimită la Parlament o lege care dă ministrului Justiției pârghii în inițierea procedurii de sancționare a magistraților și reintroduce încetarea calității magistraților celor care își pierd reputația profesională. De asemenea, Ministerul Justiției va trimite curând Guvernului și un nou proiect de lege privind promovarea magistraților la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce Parlamentul a respins un proiect similar, în luna octombrie.

Proiectul legii sancționării magistraților

În privina abaterilor care vor atrage sancționarea magistraților, proiectul adoptat miercuri de guvern reintroduce condiția reputației profesionale pentru accesul în magistratură, astfel încât judecătorii și procurorii care își pierd reputația își pierd și calitatea de magistrați, a explicat secretarul de stat Lidia Barac.

Alte abateri disciplinare sunt:

  • manifestările care aduc atingere onoarei sau proprietăţii profesionale, or prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara atribuţiilor de serviciu.
  • obstrucţionarea activităţii de inspecţie a judecătorilor, a inspectorilor judiciari prin orice fel de mijloace
  • lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii
  • utilizarea unor expresii neadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului sau motivarea acestora în mod vădit, contrar raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea profesiei de magistrat
  • Nerespectarea deciziei Curţii Constituţionale, precum şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul recursurilor în interesul legii, care, potrivit Constituţiei şi legii, sunt obligatorii
  • exercitarea funcţiei cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă, abatere care a existat şi există în legislaţia în vigoare – noutatea este că prin această reglementare se dă o definiţie celor două sintagme – ce înseamnă “rea-credinţă” şi “gravă neglijenţă”.
  • De asemenea, ministrul justiției primește pârghii pentru inițierea procedurii de sancționbare disciplinară a magistraților, sancțiunile fiind decise de Consiliul Superior al Magistaturii.
  • ”În raport cu sancţionarea magistraţilor, nu are nici o pârghie, pentru că am repetat de atât de multe ori: întreaga cercetare se face în cadrul Inspecţiei, prin inspectori, iar soluţiile se pronunţă la nivelul Consiliului. Are doar dreptul de a sesiza inspecţia şi de a porni o acţiune disciplinară, într-un fel motivat, acelaşi drept îl are şi procurorul general şi preşedintele Înaltei Curţi pentru categoriile de personal expres enunţate”, a explicat Barac.
  • Dacă în legislația actuală, titular al acțiunii disciplinare este Inspecția Judiciară de pe lângă CSM, în proiectul Guvernului se adaugă ministrul justiției, pentru sancționarea judecătorilor și procurorilor, președintele Înaltei Curți, pentru sancționarea judecătorilor, precum și procurorul general al României, pentru sancționarea procurorilor cu abateri.
  • O altă noutate – Inspecția Judiciară capătă personalitate juridică și buget distinct de al CSM.

Proiectul de lege pentru promovarea magistraților la ÎCCJ și PÎCCJ

Secretarul de stat Lidia Barac a anunţat că Ministerul Justiției lucrează la un nou proiect de lege pentru promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție și a procurorilor la Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

”Acest lucru este în discuţie la nivelul Ministerului de Justiţie, întrucât avem o condiţionalitate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare pe Justițție, dar şi o cerinţă internă a sistemului judiciar, care reclamă nevoia de transparenţă pentru procedurile de selecţie pentru instanţa supremă în stat”, a spus Barac, luni, la Guvern.

Ministerul Justiției a mai promovat o dată un proiect pentru modificarea procedurii de promovare a magistraților la ÎCCJ și Parchetul General, dar a fost respinsa de Parlament.

Ce prevedea proiectul respins:

  • Magistraţii care doresc să promoveze la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul General vor fi evaluaţi în şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, în prezenţa unui psiholog
  • Candidaţii trebuie să fi activat anterior cel puţin cinci ani la curţile de apel, respectiv la parchetele de pe lângă curţile de apel.
  • Candidaţii trebuie să fi parcurs toate treptele în ierarhia instanţelor şi aibă vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 de ani.
  • Candidaţii la funcţia de judecător la ÎCCJ vor fi evaluaţi şi verificaţi în privinţa pregătirii profesionale de o comisie formată din trei judecători care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei ÎCCJ pentru care au fost depuse candidaturile. Numirea acestei comisii se face prin hotărâre a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
  • Odată ce au primit raport pzitiv în aceste comisii, candidaţii vor trebui acceptaţi, mai departe, de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
  • După ce obţin şi acest accept, pretendenţii îşi susţin candidatura faţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
  • La interviul de la CSM participă, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de plenul CSM, care le va putea adresa întrebări candidaţilor, în scopul evaluării motivaţiei şi a competenţelor lor umane şi sociale.
  • Între documentele de care se ţine seama în procesul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procuror la Parchetul de pe lângă ÎCCJ se ţine const şi de opinia majoritară motivată, adoptată prin vot deschis, a din secţia instanţei unde îşi desfăşoară activitatea candidatul.

Georgiana Iorgulescu (CSM): Cum se stabilește pierderea reputației?

Contactată de cursdeguvernare.ro, Georgiana Iorgulescu, membră a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a declarat mai degrabă împotriva celor două proiecte de lege.

În privința proiectului de promovare a judecătorilor la ÎCCJ, ea a explicat că la acest nivel nu trebuie să se recurgă la examen.

”Eu nu sunt un partizan al examenului, pentru că atunci când vorbim de judecători de la Înalta Curte se presupune că statul român are suficiente resurse intelectuale capabile să cunoască aceste persoanlități. Nu oricine ajunge judecător la Înalta Curte. Dai concurs la facultate, dacă treci de la judecătorie la tribunal, dar nu la Înalta Curte”, a explicat ea.

În privința proiectului promovat miercuri de Guvern, privind sancționarea magistraților, ea s-a arătat împotriva dreptului ministrului Justiției de a fi titular al acțiunii disciplinare de sancționare a magistraților, acest fapt generând o imixtiune a puterii executive peste puterea judecătorească.

”E o problemă de titularul acțiunii disciplinare. Și până acum, ministrul putea să sesizeze Inspecția Judiciară. Orice persoană poate să sesizeze Inspecția Judiciară. Problema este cu titularul acțiunii disciplnare. Adică, ministrul este sesizat de alții și este titular., deci exercită acțiunea asupra CSM, ceea ce nu e voie. Decizia de sancțiune o ia CSM”, a spus Iorgulescu.

Ea a comparat în acest caz rolul ministrului cu rolul pe care un procuror îl are într-un proces.

”Problema este că cei care trebuie să susțină o sancțiune – procurorul cum ar veni – nu trebuie să fie cineva din Executiv. Pui Inspecția Judiciară, care are judecători și procurori. Ei fac verificările și, dacă ei consideră necesar, sesizează comisia de disciplină, compusă din trei magistrați-inspectori, iar această comisie susține sancțiunea în fața CSM”, a mai arătat ea.

De asemenea, oficialul CSM a criticat și lipsa unor criterii clare prin care să se stabilească ce înseamnă pierderea reputației de către un magistrat.

”Nu poți indica ce însemană pierderea reputației. Noi sancționăm oamenii în funcție de cum va arăta practica?!”, a mai spus Iorgulescu.

Totodată, ea s-a exprimat în favoarea instituirii unui sistem standardizat de evaluare profesională a magistraților.

Olivia Hătneanu (APADOR-CH): Ministrului Justiției să nu i se dea pârghii asupra judecătorilor

Directorul executiv al APADOR-CH, Olivia Hătneanu, s-a declarat total în favoarea proiectului de lege pentru promovarea magistraților la ÎCCJ și Parchetul General.

”Pe partea cu promovarea la Înalta Curte, eu chiar nu înțeleg de ce este opoziție. Sistemul actual permite o promovare destul de lejeră la cel mai înalt for judecătoresc din țară, unde ar trebui să fie cei mai buni judecători, care au un rol important și în formarea jurisprudenței, și trebuie să am siguranța că sistemul în sine e apt să-mi promoveze pe cei mai buni dintre cei buni acolo”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Hătnean.

În privința sancționării magistraților, ea a atras atenția, însă, că există riscul ca ministrul Justiției să capete pârghii prin care să pună presiune pe judecători.

”Pe partrea de sancțini disciplinare, nu trebuie să uităm că judecătorului trebuie să i se proitejeze mult independența. Dacă ajungem iar la o situație în care să existe terenul în care ministrul Justiției are la îndemână o mulțime de mijloace prin care să pună presiune pe judecători când considera necesar – să nu uităm că ministrul Justiție este politician sau sprijint politic – nu e bine. Linia este fină, până unde mă pot întinde cu acțiunea disciplinară astfel încât să mă asigur totuși că judecătorul nu devine ușor de convins să aibă anumite poziții”, a explicat directorul executiv al Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.11.2011

3 comentarii

  1. irina
    10.11.2011, 11:00 am

    În urma a ceea ce aţi redactat şi a declaraţiilor celor două doamne avem un răspuns cert cu privire la cine răspunde de nerezolvarea dosarelor de mare corupţie.În mod indirect îşi asumă vina.E bine de ştiut că nu a făcut jocuri politice până acum. Cel puţin nu direct. Poate ministerul trebuie să-şi vadă de atribuţiile lui, important este să aibă voie să de-a curs propriei activităţi( fără supărare ). Altfel de unde vine ineficienţa în rezolvarea dosarelor ? Ce fire sau obligaţii subterane opresc buna desfăşurare a activităţii dumnealor, şi cum sau prin ce instituţii se poate optimiza activitatea ? Nu e o problemă prea mare multa libertate individuală sau de grup , da care s-au tot bucurat până acum.

  2. Predoiu, doar un fost ministru al justiţiei – ep.6: Imixtiune în justiţie « CRISTI DANILEŢ – judecător
    4.8.2012, 8:31 pm

    […] a fost criticată de ONG-uri şi contestată de magistraţi, şi niciodată nu voi înţelege de ce CCR nu ne-a dat […]

  3. Predoiu, doar un fost ministru al justitiei « JURIDICE.ro
    7.8.2012, 12:44 am

    […] a fost criticată de ONG-uri şi contestată de magistraţi, şi niciodată nu voi înţelege de ce CCR nu ne-a dat […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Românii au plasat net 311 mil. lei în fondurile mutuale cu expunere pe acțiuni în 2020. Retragerile nete totale au depășit 3 miliarde

Adrian N Ionescu

Subscrierile în cele 83 de fonduri mutuale românești au fost mai mici cu peste 3,1 miliarde de lei decât retragerile, în anul 2020, potrivit datelor… Mai mult

Stiri

Ministrul Ghinea: Fără bani europeni pentru centrele de vaccinare care i-au separat pe „esențiali” de restul populației

Vladimir Ionescu

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat miercuri că niciun centru de vaccinare care a creat separație între  „esențiali” și restul cetățenilor nu… Mai mult

Europa

Vladimir Putin, la Forumul Davos: Prelungirea tratatului New START, ”un pas în direcția bună”

Vladimir Ionescu

Preşedintele rus a salutat miercuri prelungirea tratatului New START de limitare a arsenalelor nucleare rus şi american, însă a estimat că securitatea globală rămâne ameninţată… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății acuză că 30% din centrele de vaccinare sunt cu circuit închis pentru instituțiile de forță și anunță sancțiuni pentru cei care sar peste rând

Razvan Diaconu

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat miercuri că a discutat cu premierul Florin Cîțu despre eventuala introducere a unor sancțiuni împotriva celor care sar rândul… Mai mult

Europa

Angela Merkel la Forumul Davos: Europa nu trebuie să aleagă un aliat între SUA și China

Adrian N Ionescu

Cancelarul german Angela Merkel respinge propunerile ca Europa să aleagă între Statele Unite și China, arătându-se astfel mai degrabă în acord cu ideile despre multilateralism… Mai mult

Stiri

Primarul Mihai Chirica, trimis în judecată pentru un abuz în serviciu ce ar fi fost săvârșit în 2013

Vladimir Ionescu

Primarul Iașului, Mihai Chirica, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu, a anunțat miercuri Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. Faptele… Mai mult

Stiri

Românii au încheiat anul 2020 cu peste 88,16 mld. lei în buzunare și cu peste 249 mld. lei în conturile curente – raport BNR

Adrian N Ionescu

Masa monetară M1 (în sens restrâns) a crescut cu 21,9% în 2020, până la mai mult de 337,5 miliarde de lei în decembrie, din care… Mai mult