Forumul Economic Mondial, cunoscut şi ca întâlnirea anuală de la Davos, Elveţia, este probabil cea mai mare afacere de relaţii publice din lume. Corporatiştii au ocazia să se întâlnească, să stea de vorbă şi să se împrietenească cu cei mai buni clienţi ai lor – politicienii. În schimbul celui mai scump ski-pass imaginabil.
Oamenii de afaceri de top din întreaga lume au discutat, la Davos, despre “noua realitate” după criza financiară, iar atmosfera a fost una mai optimistă
Preşedintele a propus marţi ca statul sa finanţeze campania electorala a fiecărui candidat la viitoarele alegeri, în limita a 50.000 de lei, pentru a opri mita electorală. În realitate, această măsură i-ar avantaja pe baronii locali şi pe candidaţii care folosesc bani negri.
Miniştrii de Interne francez şi german – Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere – cer printr-o scrisoare adresată Comisiei Europene amânarea intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, informează Radio France International. Cei doi miniştri vorbesc în scrisoarea lor despre carenţe constatate de către Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene, probleme care vizează securitatea, Justiţia, criminalitatea organizată şi corupţia.
Guvernul a trimis marți la Parlament proiectele Bugetului de stat și cel al asigurărilor sociale pe anul 2011. Mai e nevoie doar de respectarea datei programate pentru vot (21 decembrie) și prezența parlamentarilor coaliției pentru a avea, înainte de sfârșitul anului, un Buget oficial.
Nu este însă sigur că el va fi și funcțional și predictibil. Iată câteva indicii care anticipează că guvernul va bâjbâi un an întreg după bani acolo unde nu sunt decât presupuneri, și că, atunci când nu îi va găsi, îi va aduna forțând în Parlament legi sau emițând ordonanțe și ordonanțe de urgență:
Pentru ca sistemul de Sănătate să funcţioneze şi în anul viitor, guvernul trebuie să acopere deficitul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Gaura anului 2010 este de 1,6 miliarde de euro la bugetul consolidat al Casei, bani care trebuie prevăzuţi în bugetul de stat. Două sunt problemele care preocupă Coaliţia. Prima: guvernul virează an de an sume tot mai mari în deficit, bani în gestionarea cărora nu are nici o decizie. A doua: şomajul a micşorat numărul contribuabililor. E nevoie de o hotărâre rapidă: doar 15% din bugetul Sănătăţii se duce pe servicii medicale.
După numărarea a 92,4 % din voturile exprimate ieri la alegerile din Moldova, situaţia se schimbă radical faţă de rezultatele anticipate de exit poll-uri: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova are 41,13 % din voturi, Partidul Liberal democrat din Moldova 28,16%, Partidul Democrat din Moldova 13,11%, iar Partidul Liberal 8,91 %.
Deşi dădeau rezultate semnificativ diferite, cele două exit poll-uri configurau un rezultat care nu ar fi permis comuniştilor un număr de mandate în Parlament cu care să poată bloca alegerea preşedintelui ţării:
Două exit poll-uri cu cifre diferite, dar care același rezultat: câștig clar al partidelor din fosta din Alianta pentru Integrare Europeană. Potrivit primului exit poll (realizat de PublikaTv/IRES), partidele au obținut următoarele rezultate: Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) (al lui Vlad Filat) – 34,6%; Partidul Liberal (PL) (Al lui Mihai Ghimpu) – 15,6%; Partidul Democrat din Moldova (PDM) (al lui Marian Lupu)– 15,10%; Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) (Al lui Vladimir Voronin) – 26%. Potrivit celui de-al doilea (realizat de PrimeTV-CBS/AXA), pe primul loc s-ar afla PCRM – 33,8%, urmat de PLDM – 32,2%, PDM – 14%, PL – 10%. În ambele cazuri, comuniștii nu ar mai avea numărul de mandate suficient ca să blocheze alegerea președintelui.
Scandalul de la Piatra-Neamț, cu inspectorul Aurelian Șoric, urmat de cel al tentativei de mituire a secretarului de stat Dan Fătuloiu, readuce în atenție încrengăturile dintre unii capi ai Poliției cu mediul economic și chiar interlop. Astfel de legături sunt posibile și ies cu greu le iveala pentru că șefii polițiilor județene au sprijin politic atât din partea unor parlamentari locali, cât și în minister. Un fost ministru de Interne (Dudu Ionescu) și șeful Corpului Național al Polițiștilor (comisarul-șef Iulian Dobrescu) explică mecanismul care favorizează numirea pe criterii politice la vârful Poliției:
Forumul Economic Mondial, cunoscut şi ca întâlnirea anuală de la Davos, Elveţia, este probabil cea mai mare afacere de relaţii publice din lume. Corporatiştii au ocazia să se întâlnească, să stea de vorbă şi să se împrietenească cu cei mai buni clienţi ai lor – politicienii. În schimbul celui mai scump ski-pass imaginabil.
Oamenii de afaceri de top din întreaga lume au discutat, la Davos, despre “noua realitate” după criza financiară, iar atmosfera a fost una mai optimistă
Preşedintele a propus marţi ca statul sa finanţeze campania electorala a fiecărui candidat la viitoarele alegeri, în limita a 50.000 de lei, pentru a opri mita electorală. În realitate, această măsură i-ar avantaja pe baronii locali şi pe candidaţii care folosesc bani negri.
Miniştrii de Interne francez şi german – Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere – cer printr-o scrisoare adresată Comisiei Europene amânarea intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, informează Radio France International. Cei doi miniştri vorbesc în scrisoarea lor despre carenţe constatate de către Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene, probleme care vizează securitatea, Justiţia, criminalitatea organizată şi corupţia.
Guvernul a trimis marți la Parlament proiectele Bugetului de stat și cel al asigurărilor sociale pe anul 2011. Mai e nevoie doar de respectarea datei programate pentru vot (21 decembrie) și prezența parlamentarilor coaliției pentru a avea, înainte de sfârșitul anului, un Buget oficial.
Nu este însă sigur că el va fi și funcțional și predictibil. Iată câteva indicii care anticipează că guvernul va bâjbâi un an întreg după bani acolo unde nu sunt decât presupuneri, și că, atunci când nu îi va găsi, îi va aduna forțând în Parlament legi sau emițând ordonanțe și ordonanțe de urgență:
Pentru ca sistemul de Sănătate să funcţioneze şi în anul viitor, guvernul trebuie să acopere deficitul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Gaura anului 2010 este de 1,6 miliarde de euro la bugetul consolidat al Casei, bani care trebuie prevăzuţi în bugetul de stat. Două sunt problemele care preocupă Coaliţia. Prima: guvernul virează an de an sume tot mai mari în deficit, bani în gestionarea cărora nu are nici o decizie. A doua: şomajul a micşorat numărul contribuabililor. E nevoie de o hotărâre rapidă: doar 15% din bugetul Sănătăţii se duce pe servicii medicale.
După numărarea a 92,4 % din voturile exprimate ieri la alegerile din Moldova, situaţia se schimbă radical faţă de rezultatele anticipate de exit poll-uri: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova are 41,13 % din voturi, Partidul Liberal democrat din Moldova 28,16%, Partidul Democrat din Moldova 13,11%, iar Partidul Liberal 8,91 %.
Deşi dădeau rezultate semnificativ diferite, cele două exit poll-uri configurau un rezultat care nu ar fi permis comuniştilor un număr de mandate în Parlament cu care să poată bloca alegerea preşedintelui ţării:
Două exit poll-uri cu cifre diferite, dar care același rezultat: câștig clar al partidelor din fosta din Alianta pentru Integrare Europeană. Potrivit primului exit poll (realizat de PublikaTv/IRES), partidele au obținut următoarele rezultate: Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) (al lui Vlad Filat) – 34,6%; Partidul Liberal (PL) (Al lui Mihai Ghimpu) – 15,6%; Partidul Democrat din Moldova (PDM) (al lui Marian Lupu)– 15,10%; Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) (Al lui Vladimir Voronin) – 26%. Potrivit celui de-al doilea (realizat de PrimeTV-CBS/AXA), pe primul loc s-ar afla PCRM – 33,8%, urmat de PLDM – 32,2%, PDM – 14%, PL – 10%. În ambele cazuri, comuniștii nu ar mai avea numărul de mandate suficient ca să blocheze alegerea președintelui.
Scandalul de la Piatra-Neamț, cu inspectorul Aurelian Șoric, urmat de cel al tentativei de mituire a secretarului de stat Dan Fătuloiu, readuce în atenție încrengăturile dintre unii capi ai Poliției cu mediul economic și chiar interlop. Astfel de legături sunt posibile și ies cu greu le iveala pentru că șefii polițiilor județene au sprijin politic atât din partea unor parlamentari locali, cât și în minister. Un fost ministru de Interne (Dudu Ionescu) și șeful Corpului Național al Polițiștilor (comisarul-șef Iulian Dobrescu) explică mecanismul care favorizează numirea pe criterii politice la vârful Poliției:
