Chestiunea

Creșterea puterii de cumpărare a salariilor se menține la peste 10%, productivitatea muncii la +0,2%

Conform datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2019 a fost de 5.091 lei, cu 0,7% mai mic faţă de luna… Mai mult

12.09.2019

La obiect

Modificări la schemele de ajutor de stat pentru companii: guvernul relaxează condițiile pentru a lărgi baza de aplicabilitate

Ministerul Finanțelor Publice modifică schemele de ajutor de stat 807/2014 și 332/2014, în urma consultării cu mediul privat, reiese dintr-un proiect de hotărâre publicat miercuri.… Mai mult

11.09.2019

Chestiunea

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă… Mai mult

11.09.2019

La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Cronicile

Bătălia pentru Grecia şi problemele salvatorilor. Ce spun Daniel Dăianu şi Liviu Voinea

de Vladimir Ionescu 15.9.2011

Una caldă, una rece. Aşa curg declaraţiile liderilor din Eurozonă în ultima săptămână, parcă pentru a mări presiunea asupra guvernului de la Atena.

Grecia are un plan de reformă a economiei şi un set de ţinte fiscale care să o ţină lam distanţă de default. Dar ele mai trebuie şi implementate, astfel încât să nu pună povara datoriilor sale doar pe Germania şi Franţa, preocupate acum să-şi salveze băncile expuse pe datoria elenă.

În faţa indeciziei guvernului Papandreou, liderii europeni şi-au intensificat presiunile: între promisiuni şi ameinţări.

  • Miercuri 7 septembrie: săptămâna bătăliei pentru Grecia a început cu decizia, favorabilă, a Curţii Constituţionale de la Karlsruhe, care a validat implicarea Germaniei în ajutorul dat Greciei şi crearea instrumentului european de Stabilitate Financiară. Curtea a condiţionat toate acestea de participarea legislativului german la deciziile majore.
  • Joi, 8 septembrie. Wolfgang Schauble, ministrul german de finanţe, declară în faţa Bundestagului că depinde de Grecia şi de capacitatea ei de a-şi respecta ţintele bugetare, dacă va rămâne sau nu în zona euro. Alături de el, şi alţi politicieni germani îşi intensifică ameninţările împotriva Atenei: cu o săptămână în urmă, troica formată din FMI, banca Mondială şi Comisia Europeană părăsise discuţiile cu guvernul elen în faţa slabelor performanţe ale reformelor acestuia. Germaniei i se alătură Olanda: premierul Mark Rutte firmă că ţările indisciplinate care refuză să renunţe la suveranitatea asupra bugetelor în favoarea unui “ţar european al bugetului” ar trebui să iasă din uniunea monetară.
    În aceeaşi zi, Jean Trichet, preşedintle BCE afirmă că “zona euro se confruntă cu incertitudine enormă și riscuri intensificate”, vorbind, de această dată, nu despre Grecia, ci despre salvatorii ei.
  • Sâmbătă, 10 septembrie: Bloomberg citează politicieni germani, potrivit cărora Germania pregăteşte un plan B referitor la situaţia Greciei. Dar nu e un plan de ajutor al Atenei: ci de salvare a propriilor bănci în cazul că criza datoriilor din eurozonă s-ar agrava prin default-ul Greciei.
  • Luni, 12 septembrie: Obiectivul ţărilor din eurozonă este menţinerea Greciei în uniunea monetară. “Dar nu trebuie exclusă eventualitatea ca Grecia să vrea sau să fie nevoită să părăsească zona euro”. declaraţia, făcută la postul de televiziune ZDF, îi aparţine lui Christian lindner, secretar general al FDP, partid aflat în coaliţia de guvernare.
    La rândul său, vicecancelarul Philipp Roesler, vicecancelar (FDP) vorbeşte deschis despre eventualitatea de-a lăsa Grecia în afara eurozonei – declaraţie care provoacă tulburare pe burse.
  • Marţi, 13 septembrie: cancelarul Angela Merkel, despre declaraţiile vicecancelarului Philipp Roesler: “Cred că am face un mare serviciu Greciei dacă am specula cât mai puţin posibil şi am încuraja Atena să-şi respecte angajamentele”. Merkel spune că, dimpotrivă, Grecia trebuie salvată pentru că “Trebuie să evităm orice proces incontrolabil în zona euro”.
  • Miercuri, 14 septembrie: Conferinţă  telefonică Merkel-Sarkozy- Papandreou despre Grecia. Preşedinţia franceză emite un comunicat potrivit căruia “Preşedintele republicii şi cancelarul (Germaniei) au subliniat că mai mult ca niciodată este necesar să se aplice pe deplin hotărârile adoptate la 21 iulie de către şefii de stat şi de guvern din zona euro pentru asigurarea stabilităţii zonei euro”.
    În aceeaşi zi, preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, spune că zona euro nu se poate salva decât printr-o uniune bugetară: “Nu este responsabil din partea zonei euro să promită supunere unei uniuni monetare fără a accepta fie o uniune bugetară care să facă uniunea monetară viabilă, fie consecinţele pentru membrii săi necompetitivi şi puternic îndatoraţi”.
  • Joi, 15 septembrie. Angela Merkel: În niciun caz eurobonduri. “Eurobondurile nu vor rezolva problemele cele mai urgente, nu vor scuti Grecia de îndeplinirea obligaţiilor asumate şi nu vor permite celorlalte ţări din zona euro să renunţe la implementarea reformelor” – a spus Merkel.
    declaraţia ei a venit după cea a lui Barroso, care înviorase pieţele: “Confirm că vom prezenta în curând o propunere cu diferitele opţiuni pe care le avem pentru introducerea eurobondurilor” – declarase, cu o zi în urmă, Barroso, în faţa parlamentului European.

Referitor la contagiunea care ar putea afecta Europa în cazul unui default al Greciei şi la soluţiile pentru a depăşi criza datoriilor, am cerut părerea economiştilor Daniel Dăianu şi Liviu Voinea:

Daniel Dăianu: Cordon sanitar în jurul Greciei, altfel se contaminează Portugalia şi alţii. Uniunea monetară a pornit prost – s-a mizat pe convergenţa care nu s-a realizat

“În cazul în care defaultul Greciei nu poate să fie limitat în privinţa consecinţelor printr-un cordon sanitar în jurul ei, care ar presupune ca pierderile băncilor care au expunere faţă de Grecia să fie preluate fie de facilitatea Europeană, fie de datoriile publice ale ţărilor unde îşi au reşedinţa acele bănci, va fi greu de evitat contagiunea.

Dacă nu se va permite Greciei de a fi asistată, chiar şi în faliment, dar ca ţară membră a UE să fie asistată prin Facilitatea Europeană, e greu de crezut că nu se vor manifesta efecte de contaminare.

Se întinde către Portugalia şi mai departe către alte ţări.

Dacă nu se securizează restul UE, efectele de contaminare şi problemele în sectoarele bancare vor afecta şi România foarte puternic şi pot conduce la reîngheţarea pieţelor financiare.” – spune fostul ministru de Finanţe.

Cât priveşte temerile privind emiterea de eurobonduri, Daniel Dăianu îşi explică atitudinea Germaniei:

“Problema pe care Germania o are cu euro-obloigaţiunile este legată de integrarea fiscală. În timp ce Germania şi alte ţări – Olanda, Finlanda – văd uniunea fiscală ca fiind în stadiul ultim al adâncimii integrării, alte ţări, mai ales cele care au probleme cu programele de austeritate, cu menţinerea pe pieţele financiare, văd în euroobligaţiuni un instrument de gestionare a crizei absolut necesar, esenţial, fără de care nu se poate lupta împotriva crizei.

Eu cred că Germania nu ar mai opune rezistenţă, dacă emisiunile de euro-obligaţiuni ar fi însoţite de măsuri de disciplinare bugetară, de programe, instrumente care să permită amortizarea de şocuri asimetrice la nivelul UE, şi ar exista mecanisme care să ajute creşterea în ţările cu probleme de competitivitate, concomitent cu emisiunea de euroobligaţiuni.

Uniunea monetară a pornit prost construită şi s-a mizat pe convergenţă, care nu s-a realizat.

Această fractură de competitivitate între nord şi sud a fost ocultată un deceniu, de la introducerea euro, de importuri ieftine din Asia, de inflaţia scăzută, de dobânzi foarte scăzute, care au operat în zona euro, odată cu introducerea monedei comune.

Există o politică monetară comună, dar fundamentele fiscale nu există şi în timp ce băncile operează în UE şi au expuneri faţă de datorii suverane, pierderile sunt asumate de plătitori de taxe şi impozite la nivel naţional.” – spune Daniel Dăianu.

Liviu Voinea: Soluţia pentru Grecia ar fi falimentul controlat, caz în care România nu ar fi afectată. Problema cu eurobondurile este că Germania ar plăti dobânzi mai mari pentru indisciplina altora

Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicată (GEA), spune că emiterea de eurobonduri nu înseamnă neapărat salvarea Greciei.

“Ca soluţii pentru salvarea Greciei, nu ar fi suficiente eurobondurile. Poate că salvez Grecia cu eurobonduri, dar odată deschisă cutia Pandorei, să salvezi şi Italia, Portugalia, Irlanda, înseamnă că Germania devine la fel de îndatorată ca aceste ţări.

Variante sunt. O restructurare a datoriilor, deci un fel de faliment controlat, adică Grecia să nu mai dea şi dobânda la care s-a împrumutat, întâi să dea principalul sau 80% din principal.

Dacă Grecia intră în default controlat, nu sunt mari influenţe pentru România.

Dar dacă Grecia intră în default necontrolat e o mare problemă, pentru că România e luată la pachet cu alte ţări, ca economie periferică şi banii ar fugi din România, pe principiul că suntem economie şi mai periferică decât Grecia, care măcar e în zona euro. Logic nu ar trebui să se întâmple asta, dar practic asta se întâmplă, e efectul comportamentului speculatorilor.” – spune Liviu Voinea.

Cât priveşte temerile Germaniei de a se emite eurobonduri, directorul GEA spune că Germania s-ar confrunta cu problema dobânzilor:

“Germania se împrumută la 2%, grecii nu se mai împrumută nici la 16%, Spania, Portugalia se împrumută pe la 10%. Orice emisiune comună presupune un cost suplimentar, cresc consturile la care se împrumută Germania, dacă sunt eurobnduri, şi se colectivizează datoria.

Dar Merkel ar fi trebuit să zică asta şi când s-a preluat datoria de la privat la stat, acolo a fost cu dobândă zero şi nu a mai zis nimic, atunci era bine, acum să se preia datoria de la stat la stat nu mai e bine, iar aici nu mai este o abordare firească – dar altfel, este o problemă firească a datoriei. Practic, creşte costul de finanţare a Germaniei, pentru a plăti lipsa de disciplină financiară a altora.

O soluţie e să se emită eurobonduri, dar pentru ţările care se imprumută la medie sau peste medie. Altfel, trebuie negociat cu Germania.”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.9.2011

3 comentarii

  1. Stefan Vlaston
    16.9.2011, 9:55 am

    E simplu: Grecia a mizat de la inceput ca UE nu-si permite sa moara cu ea de gat. Vad ca-i merge. Pana acum. Dar vin alegerile in Germania si Franta si cetatenii vor intreba pe ce se duc banii din taxele si impozitele platite de ei. O situatie aparent fara iesire. De asta si intarzie o solutie. Dar ceasul de la bomba ticaie, ticaie,…

  2. Cristian Grosu
    16.9.2011, 10:21 am

    problemele Greciei se suprapun peste cele ale salvatorilor din zona euro, si probabil că pe asta si mizează Atena când întinde coarda: daca va fi lasată din braţe, pierde toata lumea.
    e greu sa pui ordine in sisteme cu economii atat de diferite, cu sisteme fiscale diferite, cu disciplina fiscală înţeleasă într-un mod atât de diferit de la ţară la ţară.
    in urmă cu câteva săptămâni, Helmut Kohl spunea într-un inteviu că Grecia trebuie salvată cu orice preţ, că greşeala cu ea s-a făcut atunci când a fopst primită în eurozonă: o greseala la fel de mare, zicea fostul cancelar, ar fi acum să fie lăsată să iasă: “Cu mine cancelar Grecia nu ar fi intrat în eurozonă”.

  3. adrian_hora
    19.9.2011, 10:20 am

    nu cred ca bancile vor accepta restructurarea datoriilor cum a spus liviu voinea, mai degraba o sa treaca la pierderi datoria greciei si vor fi “salvate” de statele de origine (franta si germania in principal).

Lăsați un comentariu


Stiri

CE Oltenia ar putea fi sprijinit de toţi consumatorii de energie, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Bruxelles

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Oltenia ar putea beneficia de sprijin pentru plata certificatelor de emisii sub forma unor contribuţii în factura de energie, însă acest ajutor de… Mai mult

Europa

Thomas Cook, cea mai veche agenţie de turism din lume, riscă să intre în faliment

Vladimir Ionescu

Șefii Thomas Cook se întâlnesc duminică cu băncile și investitorii pentru a decide dacă cea mai veche companie de turism din lume îşi mai poate… Mai mult

Stiri

Premierul Viorica Dăncilă, poză cu două fetiţe şi o mitralieră

Vladimir Ionescu

Premierul şi-a făcut mai multe fotografii  alături de două fetiţe, în faţa unei puşti de asalt, expuse la festivalul “Toamna Cugireală”, în cadul căruia fabrica… Mai mult

Stiri

USR-PLUS își anunță prioritățile pentru cazul că PSD va fi înlăturat de la guvernare

Alexandra Pele

Dacian Cioloș, reprezentantul alianței USR-PLUS care ar viza funcția de premier dacă alianța ar ajunge la guvernare, a prezentat duminică un document cu măsurile urgente… Mai mult

Stiri

Finanţele modifică legislaţia RCA, în urma unor observaţii ale Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a elaborat un set de măsuri de modificare a Legii asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA). Acestea au survenit ca… Mai mult

Stiri

SUA vor trimite trupe suplimentare în Orientul Mijlociu în urma atacurilor din Arabia Saudită

Vladimir Ionescu

Statele Unite vor trimite trupe suplimentare în Orientul Mijlociu, în contextul atacurilor ce au vizat rafinării din Arabia Saudită, a declarat secretarul american al Apărării,… Mai mult

Stiri

Bitdefender BOX – o nouă funcționalitate în soluția de securitate pentru dispozitive inteligente

Vladimir Ionescu

Bitdefender a anunțat joi că a introdus o nouă funcționalitate în soluția de securitate pentru dispozitive inteligente, Bitdefender BOX, capabilă să oprească temporar asistenții personali… Mai mult