fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Prognoza Comisiei: cum va reveni PIB-ul trimestrial al României înapoi spre cel din T1 2020

Potrivit prognozei intermediare de vară a Comisiei Europene, România se va situa în coada țărilor non-euro care vor încerca revenirea PIB-ul trimestrial la nivelul din… Mai mult

08.07.2020

Analiză

Schimbări esențiale în structura de formare a PIB: Comerțul trece în fața industriei. Avansul PIB pe T1 – păstrat la 2,4% brut

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în… Mai mult

07.07.2020

Chestiunea

Împrumuturile României, de la criză la criză. Deja –vu ?

Vă mai amintiți de criza din 2009 și de împrumutul de aproape 20 de miliarde de euro pe care a trebuit să îl luăm pentru… Mai mult

06.07.2020

Analiză

Comerțul, aproape de „business as usual”. Sincronizarea cu producția ?

În pofida restricțiilor impuse de pandemie și a închiderii unor centre comerciale, cifra de afaceri din comerț a revenit puternic în luna mai față de… Mai mult

06.07.2020

România-FMI: Ce ne-am angajat să vindem. Înţelegerile cu FMI şi Comisia au fost făcute de preşedinte

de Razvan Diaconu 7.11.2011

România va vinde cele două companii energetice de stat mari, proaspăt configurate de Guvern, Hunedoara şi Oltenia, precum şi societăţi chimice şi de transport, potrivit acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

Luni, în conferinţa de bilanţ pentru cea de-a treia evaluare a României, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a spus că a ajuns la un acord cu preşedintele Traian Băsescu privind vânzarea pachetelor majoritare de acţiuni ale unor companii energetice.

După înfiinţarea celor două companii avem un acord cu preşedintele Băsescu ca acestea să fie privatizate prin vânzarea unor pachete majoritare de acţiuni”, a spus Jeffrey Franks.

CE Hunedoara va cuprinde societăţile Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Paroşeni. Obiectul principal de activitate al noului complex va fi producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice şi exploatarea minelor de huilă, va prelua toate drepturile şi obligaţiile fostelor societăţi comerciale supuse fuziunii.

Complexul Energetic Hunedoara va achiziţiona activele viabile din Compania Naţională a Huilei: minele Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan, unitatea de exploatare şi preparare a cărbunelui, staţia minieră de salvare şi partea administrativă a CNH.

CE Oltenia va cuprinde Societatea Naţională a Lignitului ‘Oltenia’ (SNLO), CE Turceni, CE Craiova şi CE Rovinari. Obiectul principal de activitate al noului complex va fi producerea energiei electrice şi termice şi exploatarea minelor şi carierelor de lignit.

Pachete majoritare de acţiuni va mai vinde România şi de la Oltchim, Cuprumin, CFR Marfă.

În galantar vor mai fi scoase companiile Electrica Serv, Electrica Furnizare.

După ce a negociat cu preşedintele Băsescu, Jefrey Franks a preluat şi o parte din expresiile consacrate de preşedinte.

Franks a atras atenţia asupra faptului că România trebuie să scape de băieţii deştepţi din energie, care cumpără electricitate ieftină de la stat şi o vând mai scump tot statului.

Ca soluţie, el a invocat procesul de privatizare a managementului companiilor de stat din energie.

“Câteva miliarde de euro” – pachetele majoritare la giganţii care asigură 40% din energia consumată în România

Deşi luni a fost anunţată intenţia de vânzare, guvernul nu a făcut până acum o evaluare a celor două mari complexuri energetice Hunedoara şi Oltenia, pe motiv că încă nu s-au format efectiv, deşi hotărârile de constituire a lor au fost luate încă din 12 octombrie.

În lipsa unor evaluări exacte, surse din Ministerul Economiei au apreciat că gigantul energetic Oltenia valorează sume de ordinul ”câtorva miliarde de euro”.

Cele trei complexuri energetice componente, Rovinari, Turceni, Craiova, împreună cu minele asigură până la 40% din producţia de energie electrică a României” au motivat sursele cursdeguvernare.ro.

Potrivit unor date oficiale ale Ministerului Economiei, la nivelul anului 2009 Complexul Turceni avea o cotă de piaţă de 11,9%, Rovinari, de 9,8%, iar Craiova de 7,2%.

De asemenea, sursele consultate au recunoscut că perioada aceasta nu este potrivită pentru privatizările din energie, întrucât piaţa oferă preţuri mici, în condiţiile crizei economice, care descurajează investiţiile.

În privinţa Complexului Hunedoara, sursele au menţionat că scopul Guvernului este de a salva activitatea economică din Hunedoara, urmărindu-se în special Compania Naţională a Huilei, şi nu neapărat o tranzacţie profitabilă financiar.

Un eventual investitor la CNH ar putea fi, însă, interesat de exploatarea gazelor de mină, pentru care o companie din China şi-a anunţat deja interesul.

Marje mari la creştere şi deficit pentru 2012

Guvernul a negociat cu FMI marje mari la deficitul bugetar pe anul 2012, care se va situa între 1,9% şi 2,1% din PIB, în timp ce prognoza de creştere menţionată de Franks este 1,8%-2,3% pentru anul 2012, însă cu condiţia unei mai bune absorbţii a fondurilor europene.

Potrivit unor surse din coaliţia de guvernare, în cazul deficitului, diferenţa de la 1,9% la 2,1% din PIB rezultă din fondurile bugetare care vor fi folosite în Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), pe care îl gestionează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.timările de creştere economică din primăvara anului 2011 erau, pentru anul 2012, de 3,5%-4%.

Anticipăm că în anul 2011 creşterea economică va rămâne la 1,5%, susţinută de exporturi puternice şi de o agricultură bună. Pentru 2012, perspectivele s-au înrăutăţit şi estimăm o creştere între 1,8 şi 2,3%, condiţionată de o mai bună absorbţie a fondurilor europene. Mai importantă va fi menţinerea unei politici prudente. În acelaşi timp, va fi vital pentru România să-şi consolideze eforturile de absorbţie a fondurilor europene. Majorarea cheltuielilor din fonduri europene ar putea insemna un stimul pentru economie, fără a împovăra finanţele publice. Acest lucru este cu atât mai important cu cât dificultăţile financiare vor conduce la restricţionarea cheltuielilor bugetare”, a comentat Franks.

În schimb, reprezentantul Comisiei Europene, Istvan Szekely, a criticat deficienţele României în absorbţia fondurilor europene.

Trebuie să punem banii europeni la lucru, ca una dintre sursele de creştere cele mai puternice. De asemenea, avem şi alte aspecte pozitive, angajamentul domnului ministru Orban (ministrul Afacerilor Europene), o mai bună prioritizare a proiectelor şi orientarea fondurilor acolo unde este capacitatea de implementare. Tragerea a circa opt miliarde euro până la finele lui 2012 ar putea avea o contribuţie majoră pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă pentru această ţară”, a spus Szekely.

Alte elemente ale bugetului

  • Inflaţia. Jeffrey Franks, FMI: „Inflaţia a scăzut semnificativ datorită unei recolte bune şi ne aşteptăm să scadă în perioada următoare”.
  • Salariile bugetarilor şi pensiile. ”Pentru 2012, am convenit reducerea deficitului fiscal la sub 3 procente în termeni ESA. Este esenţial pentru e reduce vulnerabilitatea în faţa situaţiei din Europa. Autorităţile ar trebui să limiteze cu stricteţe cheltuielile în afara bugetului. Am convenit îngheţarea nominală a salariilor din sectorul public şi a pensiilor. Este un buget prudent şi am convenit ca dacă condiţiile de piaţă o vor permite să majorăm salariile din sectorul public şi pensiile de la jumătatea anului viitor”. „Trebuie să clarific: recomand, cu mare tărie, Guvernului să nu crească salariile şi pensiile mai devreme de jumătatea anului viitor”.
  • Performanţa generală. Jeffrey Franks, FMI: „La nivel de experţi am ajuns la un acord privind a treia evaluare. Progresele sunt bune, toate criteriile de performanţă au fost îndeplinite, am ajuns la un acord şi în ceea ce priveşte politicile în continuare”, a spus oficialul FMI.
  • Creşterea economică. Istvan Szekely: „După o ajustare dureroasă în 2010, creşterea economică s-a întors în teritoriul pozitiv”.
  • Fondurile europene. Jeffrey Franks, FMI:: „Guvernele trebuie să impulsioneze investiţiile publice prin fonduri europene. Odată cu reducerea părţii de cofinanţare naţională şi cu rambursarea TVA a crescut capacitatea de atragere a fondurilor europene. Absorbţia efectivă se menţine descurajantă. Deşi rămân neutilizate fondurile europene apar proiecte noi care pot fi finanţate prin buget sau în afara bugetului. Ele trebuie evaluate astfel încât să fie prioritizate. Este crucial pentru România să se prevină risipa fondurilor europene”.
  • Asistenţa socială. Jeffrey Franks, FMI:. „În conceperea acestui sistem va fi important să se realizeze nivelul dezirabil de servicii care să acopere nevoile şi să se asigure resurse suficiente de la buget şi din contribuiţii sociale. Nu poate fi administrat acest sistem fără resurse financiare suficiente”.
  • Arieratele companiilor de stat. Jeffrey Franks: „Autorităţile au eliminat aproape total arieratele bugetului de stat şi ale asigurărilor sociale. Toate ţintele au fost îndeplinite. Acum Executivul se concentrează pe arieratele din companiile de stat care reprezintă patru la sută din PIB şi un obstacol major în calea creşterii economice”.
  • Amânarea executării deciziilor din instanţe. Jeffrey Frank: „Spaţiul bugetar este foarte limitat. Deciziile judiciare nu sunt sustenabile economic şi guvernul a trebuit să găsească o soluţie acceptabilă de către sistemul judiciar. Soluţia găsită, a amânării plăţii, este rezonabilă ţinând cont de circumstanţele actuale”.
  • Fiscalitatea. Jeffrey Franks: „Problema unei TVA diferenţiată a fost discutată cu autorităţile de la Bucureşti şi voi da acelaşi răspuns. Per total, vrem să se păstreze stabilitatea în sistemul fiscal, dar sperăm că va exista o oportunitate în viitor pentru a optimiza sistemul fiscal. Posibilitatea unor rate diferenţiate la TVA sau reducerea contribuţiilor sociale sunt opţiuni posibile, dar numai dacă există spaţiu bugetar. Când facem acest lucru trebuie să nu destabilizăm sistemul bugetar”.
  • Evaziunea fiscală. Jeffrey Franks: „Continuăm să lucrăm cu autorităţile fiscale pentru a îmbunătăţi funcţionarea. Aşteptăm să vedem acea creştere a colectării impozitelor şi taxelor şi vom menţine presiunea pe ANAF pentru realizarea acestui obiectiv”.
  • Restructurări. Jeffrey Franks:”În 2012 discutăm despre continuarea procesului de restructurare a personalului din sectorul public, de continuare a prudenţei. Din restructurarea sectorului public vom economisi niste bani şi prin reforma programului de sprijin social, la care se adaugă creşterea contribuţiei UE la proiectele de investiţii. Asta va împinge jos deficitul la 1,9%”.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.11.2011

Lăsați un comentariu


Europa

Emmanuel Macron crede că un acord UE pe Planul de relansare este posibil ”în acest weekend”

Iulian Soare

Președintele Emmanuel Macron consideră că este „posibil și de dorit” încheierea unui acord privind planul de redresare al UE în cadrul summitului european de vineri… Mai mult

Stiri

Răzvan Atim, UiPath: Roboții în administrația publică – muncă de 15 minute realizată în 30 de secunde

Razvan Diaconu

Răzvan Atim, General Manager pentru Europa de Est al UiPath, spune că automatizarea poate rezolva mare parte din neajunsurile cauzate de rularea de aplicații vechi… Mai mult

Stiri

Starea de alertă, prelungită 30 de zile, fără noi restricții

Razvan Diaconu

Guvernul adoptă în ședința extraordinară, miercuri, hotărârea privind prelungirea stării de alertă în România cu alte 30 de zile. În debutul ședinței de guvern premierul… Mai mult

Stiri

Cristin Popa, ANCOM: Pentru excluderea unui furnizor de echipamente 5G e necesară o lege care poate merge pe securitatea cibernetică

Alexandra Pele

În situația în care România dorește să excludă anumiți furnizori de echipamente 5G, acest lucru va fi posibil doar prin adoptarea unei legi speciale care… Mai mult

Stiri

Termenul limită pentru sosirea tabletelor destinate elevilor – 10 septembrie

Mariana Bechir

Cele 250.000 de tablete şi laptopuri vor ajunge cel târziu pe 10 septembrie în școlile unde învață elevii care nu au acces la tehnologia necesară… Mai mult

Stiri

Mihai Matei, ANIS: 23% dintre liceeni abandonează școala. La fiecare 4 ani, mediul de business pierde circa 15.000 de companii care ar putea fi dezvoltate de aceștia

Vladimir Ionescu

Mediul de business pierde, la fiecare patru ani, circa 15.000 de companii din cauza abandonului școlar cauzat de sărăcie, potrivit unui calcul realizat de Mihai… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Avem nevoie de proceduri de achiziție care să vizeze noi sisteme digitale în toate zonele administrației

Vladimir Ionescu

Aproape toată infrastructura digitală a administrației publice este învechită, necesită o mentenanță costisitoare și ar trebui înlocuită, a declarat miercuri premierul Ludovic Orban, la conferința… Mai mult