Firebreak franco-german pentru a proteja Italia şi Spania de Grecia. Cum fierbe Europa

Autorităţile germane şi franceze au început să lucreze la o strategie cu trei componente pe fondul temerilor că escaladarea crizei datoriilor suverane din zona euro ar putea să scape de sub control.

Potrivit unor surse citate de publicaţia britanică The Telegraph, trei măsuri de protecţie sunt avute în vedere de Germania şi Franţa, pentru a contracara criza datoriilor suverane. Şi la reuniunea liderilor celro mai puternice 20 de economii ale lumii (G20), de la Washington, s-au făcut presiuni pentru urgentarea măsurilor de protecţie a eurozonei pentru a se evita reintrarea întregii economii mondiale în criză.

• Crearea unei firebreake de izolare a crizei. În prima fază, urmează să se traseze o linie prin care Grecia, Portugalia şi Irlanda vor fi izolate astfel încât criza datoriilor suverane să nu se întindă şi la Italia şi Spania, considerate economii prea mari pentru a putea fi salvate de la faliment, prin împrumuturi (bailout) . Publicaţia citată compară această linie de izolare cu o firebreak – acea pauză folosită pentru a izola suprafeţele împădurite sau materialele inflamabile pentru a preveni extinderea unui eventual incendiu. Astfel, posibila intrare în incapacitate de plata a Greciei, Portugaliei şi Irlandei nu ar genera şi defaultul Italiei şi Spaniei. Ideea fusese enunţată şi de economistul român Daniel Dăianu, într-o analiză la solicitarea cursdeguvernare.ro, în urmă cu o săptămână.
• Consolidarea Fondului european de stabilitate. A doua fază a planului o constituie consolidarea a EFSF  Sistemul european de stabilitate financiară. Economiştii consultaţi de The Telegraph susţin că este nevoie de 2.000 de miliarde de euro pentru EFSF, pentru ca acesta să aibă capacitatea de a sprijini Italia şi Spania în cazul în care acestea ar fi izolte de pieţele financiare. Oficialii europeni vor crea, de asemenea, mecanismul tehnic şi politic astfel încât fondul să poată fi folosit fără să fie nevoie de acordul parlamentelor naţionale din eurozonă.
• Majorarea contribuţiei sectorului privat la salvarea Greciei. Germania este dispusă la un faliment controlat al Greciei, cu rămânerea Atenei în zona euro. În acest caz, însă, creditorii din sectorul privat ar urma să participe cu 50% la ajutorarea Greciei, în loc de 21% cât este negociat în prezent.

Angajamentele G20

Oficial, statele G 20 au promis joi, la Washington, un răspuns ”puternic şi coordonat” actualei, potrivit unui comunicat de presă care nu oferă informaţii amănunţite privind măsurile care vor fi luate.

Măsurile vor fi luate inclusiv prin intermediul băncilor centrale, se mai arată în comunicatul citat de AFP.

Miniştri de finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale G20 s-au angajat ”să aibă un răspuns internaţional puternic şi coordonat pentru a aborda noile provocări cu care se confruntă economia mondială”.

De asemenea, G20 se va asigura că ”băncile dispun de un capital adecvat”, după degringolada din ultimele zile din sectorul bancar european, afectat  de temerile legate de criza datoriei suverane din zona euro.

Planul de salvare colectiv urmează să fie pus în practică înainte de reuniunea G20 ce se va desfăşura la Cannes, la începutul lunii noiembrie.

Pimele 20 de economii ale lumii s-au angajat să se asigure că dispun de capitalul necesar, în faţa amplificării temerilor legate de soliditatea sistemului bancar din Europa, în special din Franţa şi Germania.

În acest context, The Telegraph arată că planul de recapitalizare a băncilor europene depăşi cu mult cei 2,5 miliarde  de euro ceruţi în luna iulie, de autorităţile de reglementare, în urma testelor de stres.

Vineri, preşedintele Autorităţii pentru reglementarea pieţelor financiare (AMF), Jean-Pierre Jouyet, a arătat că 15-20 de bănci europene trebuie să fie recapitalizate.

”Există o problemă în Europa privind capitalizarea băncilor. Sunt 15 – 20 de bănci în Europa care au nevoie să fie recapitalizate”, a spus Jouyet într-un interviu acordat postului de radio Europe 1, citat de AFP.

Întrebat dacă vreuna din băncile franceze au nevoie de recapitalizare, preşedintele Autorităţii pentru reglementarea pieţelor financiare a răspuns că”nu în faza aceasta”, dar a avertizat că situaţia pe pieţele financiare este „foarte, foarte îngrijorătoare”.

În acest context, el a atras atenţia asupra dezechilibrelor sistemice ale economiei la nive mondial pentru care a dat vina pe trei factori:

• nivelul ridicat al datoriei în Japonia
• dezechilibrele profunde din SUA, unde planurile de relansare nu au avut rezultate excepţionale
• criza datoriilor suverane din Europa. Francezul a cerut astfel măsuri urgente din partea Europei, Statelor Unite şi FMI.

Referitor la băncile europene, acestea primesc 420 miliarde de euro pentru recapitalizare şi sunt într-o situaţie mult mai bună decât în urmă cu trei ani, când debutase criza financiară, a susţinut vineri purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olivier Bailly.

”Recapitalizarea băncilor europene este în desfăşurare şi a început din 2008. Fondul pentru recapitalizarea băncilor europene este de 420 miliarde de euro”, a afirmat oficialul european.

Oficialii europeni încearcă să accelereze recapitalizarea celor 16 bănci care au trecut la limită testele de stres din iulie, a arătat vineri Financial Times.

Autoritatea Bancară Europeană a testat în iulie 91 de bănci europene iar nouă dintre acestea nu au reuşit să treacă testele şi trebuie să-şi majoreze capitalul până în decembrie. EBA a acordat termen până în aprilie 2012 pentru ca aceste 16 bănci să-şi majoreze capitalul.

Din cele 16 bănci, şapte sunt din Spania, două din Germania, Grecia şi Portugalia, câte una din Italia, Cipru şi Slovenia.
Băncile urmează să apeleze în primul rând la pieţele private pentru a-şi majora capitalul, dar oficialii susţin că ele ar putea solicita şi ajutor de stat.

Franţa pare favorabilă folosirii noului Fond de stabilitate financiară, de 440 de miliarde de euro.

Situaţia la zi, în zonele fierbinţi:

• Grecia. Guvernul de la Atena ia în calcul noi măsuri de austeritate în completarea tărierilor de cheltuieli, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.”Negocierile cu FMI şi Comisia Europeană sunt în derulare şi suntem deschişi tututor variantelor, având în vedere situaţia actuală a economiei. Este prea devreme pentru a face o evaluare, fiind în curs discuţii importante. Principala obligaţie a parlamentarilor PASOK (partidul socialist, aflat la guvernare – n.r.) este rămânerea Greciei în zona euro”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Ilias Mosialos, într-un interviu acordat duminică canalului de televiziune ”Skai”, citat de EFE. Guvernul grec anunţase  miercuri reducerea pensiilor, un nou impozit imobiliar, concedierea a 30.000 de funcţionari. Până la finelel lunii octonbrie, parlamentul elen trebuie să aprobe aceste măsuri, pentru ca Grecia să primească o tranşă de 8 miliarde de euro din împrumutul european şi de la FMI.
• Portugalia. Lisabona anunţă măsurirapide şi hotărâte pentru redresarea financiară şi restabilrea creşterii economice, a subliniat sâmbătă premierul portughez, Pedro Passos Coelho, într-un doscurs la Adunarea Generală a ONU. ”După cum foarte multă lume recunoaşte, ne mişcăm repede şi hotărât pentru consolidarea conturilor noastre publice şi implementarea de reforme structurale pentru modernizarea economiei, promovarea creşterii economice şi stimularea angajărilor. Vedem această criză ca pe o oportunitate de a ne adapta modelul economic şi de a întări economia portugheză”, a susţinut premierul lusitan. Portugalia urmează un acord de asistenţă financiară în valoare de 78 de miliarde de euro din partea UE şi FMI. Lisabona a majorat deja taxele şi a redus cheltuielile bugetare pentru a diminua deficitul la 5,9% din PIB în 2011, faţă de 9,1% în 2010.
• Germania. Berlinul este dispus să accelereze crearea noului fond de ajutor financiar permanent al zonei euro (MES), pentru ca acesta să înceapă să funcţioneze de la jumătatea lui 2013. Fondul permanent presupune implicarea creditorilor privaţi în caz de susţinere financiară a unor state din a căror datorie aceştia deţin anumite cote.”Cât mai curând va fi cel mai bine. Dacă MES ar fi pus pe picioare mai repede, noi nu am fi împotrivă. Noi dorim o soluţie permanentă cât mai curând posibil. Poate că vom ajunge acolo puţin mai devreme”, a spus sâmbătă, la Washington, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble, citat de AFP. El a subliniat, însă, că mai trebuie verificat dacă este posibil din punct de vedere juridic acest fond, urmând ca pe 14 octormbrie cele 17 state ale eurozone să ia o decizie.
• Franţa. Angajamentele şi deciziile pe care trebuie să le ia Parisul alături de Berlin pentru zalvarea şi protejarea zonei euro ar putea fi puternic influenţate de alegerile parlamentare de duminică din Franţa, pentru reînnoirea a jumătate din locurile din Senat în 44 de departamente. Potrivit unei analize AFP, socialiştii ar putea obţine un avantaj major în faţa guvernanţilor, cu şapte luni înainte de alegerile prezidenţiale. O orientare a Senatului spre stânga ar avea un efect de ”cutremur” pentru dreapta aflată la putere. Opoziţia de stânga a câştigat ultimele alegeri municipale, regionale şi cantonale şi nu poate decât să progreseze matematic în câştigarea locurilor din Senat. ”În plan legislativ, stânga ar avea mijloacele să întârzie adoptarea unor legi, să-şi facă simţită opoziţia, să-şi mediatizeze proiectele şi programul”, a explicat politologul  Olivier Rouquan, citat de AFP.

Ce se mai întâmplă în România? Stolojan: Vrem în zona euro, dar vom beneficia mai puţin

Liderul europarlamentarilor PDL, Theodor Stolojan, a confirmat, duminică, obiectivul României de la adera la zona euro în cursul anului 2015, însă eurodeputatul principalului partid de guvernare de la Bucureşti a avertizat că eurozona în care ar urma să intre România îi va oferi avantaje mai reduse.

”Problema este că zona euro s-a schimbat, din păcate, pentru noi radical, în sensul că unul din avantajele esenţiale ale zonei euro şi anume posibilitatea statelor membre ale zonei euro – de a se împrumuta la dobânzi relativ egale cu dobânzile Germaniei, de exemplu – nu mai există. Deci, în urma acestei crize, indiferent că eşti în zona euro sau în afara ei, piaţa te taxează acum cu dobânzile în funcţie de evaluarea  fiecărei ţări. Fiecare ţară este evaluată în funcţie de ceea ce face ea însăşi. Dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să fim în zona euro. Sunt şi alte avantaje pentru a fi acolo”, a spus fostul prim-ministru.