Parlamentul reîncepe luni să se reunească în şedinţe de plen, în a doua sesiune a anului 2011, în care au rămas de adoptat legi la care coaliţia de guvernare s-a angajat.
În paralel, Guvernul trebuie să implementeze măsurile negociate cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană şi va alimenta Legislativul cu noi proiecte de lege și ordonanțe urgență.
Legi şi acte normative care trebuie adoptate
Pe lângă legislaţia prevăzută în înţelegerile cu FMI şi CE, Parlamentul şi Guvernul au de adoptat şi acte normative fără de care soliditatea coaliţiei de guvernare este greu pusă la încercare.
1. Statutul minorităţilor. Blocată de cinci ani în Parlament, Legea minorităţilor naţionale, cerută insistent de UDMR, a rămas să fie adoptată în sesiunea de toamnă, deşi în Protocolul coaliţiei de guvernare avea ca termen prima sesiune a anului 2011. Vicepreşedintele PDL Sever Voinescu susţinea, în iunie, că Statutul minorităţilor va fi adoptat probabil în prima săptămână a sesiunii de toamnă. Proiectul de lege prevede formarea unui consiliu care să se poată opune adoptării de prevederi legale, la nivel central şi local, care au legătură cu drepturile minorităţilor etnice. De asemenea, proiectul prevede că ”sunt interzise măsurile normative sau administrative care pot duce la modificarea componenţei etnice a unor regiuni locuite în mod tradiţional de anumite comunităţi etnice”. Totodată, proiectul de lege interzice ”modificarea limitelor unităţilor adminstrativ-teritoriale, respectiv a circumscripţiilor electorale, în defavoarea ponderii minorităţilor naţionale care locuiesc în mod tradiţional în acestea. Aeste două prevederi sunt respinse de democrat-liberali, care propun, în schimb, o prevedere prin care doar ”se garantează” drepturile minorităţilor dintr-un judeţ, în cazul în care se schimbă limitele acestor unităţi administrativ-teritoriale.
2. Legea electorală. Modificarea legii alegerilor parlamentare este un subiect dezbătut în coalia de guvernare, deocamdată, însă va trebui să intre în Parlamnt în această sesiune, ultima de dinainte de anul electoral 2012. Una din variantele sistemului electoral este scrutinul majoritar într-un tur, fără redistribuire locurilor din Legislativ după scorul partidelor.
O altă varinată vizează eliminarea acestei compensări, dar cu vot uninominal în două tururi. Un alt sistem luat în discuţii este cel german, în care jumătate din locurile din parlament ar urma să se distribuie prin alegeri uninominale, iar cealaltă jumătate prin alegeri pe liste.
Opoziţia este şi ea de acord cu eliminarea sistemului de compensare, depunând la Parlament o iniţiativă legislativă privind introducerea scrutinului majoritar într-un tur, pe modelul alegerilor locale.
3. Legea sănătăţii. Duminică, preşedintele Traian Băsescu a enumerat Legea sănătăţii printre urgenţele reformării statului. O comisie prezidenţială lucrează la un proiect de lege privind modificarea sistemului sanitar românesc. În august, consilierul prezidenţial de resort, Virgil Păunescu, declara pentru cursdeguvernare.ro că viitorul proiect va viza desfiinţarea caselor judeţene de sănătate şi înfiinţarea unor case private de sănătate în locul lor. În paralel, spitalele de stat vor putea să se transforme fie în societăţi comerciale, fie în fundaţii, pentru a putea încheia liber contracte cu medicii, cărora să le poată oferi salarii peste grilele impuse de stat. Cum preşedintele nu are drept de iniţiativă legislativă, proiectul ar urma să fie înaintat Ministerului Sănătăţii, pentru a fi promovat în guvern şi apoi în Parlament.
4. Legea bugetului de stat pe 2012. Ministerul Finanţelor lucrează la proiectul de buget, pe care Guvernul trebuie să-l prezinte parlamentului până pe 15 octombrie. Potrivit premierului Emil Boc, în bugetul pe anul 2012, vor fi alocaţi 43 de miliarde de lei pentru investiţii, cu 10 miliarde mai mult decât anul precedent. În an electoral, Guvernul va trebui să majoreze şi salariile bugetarilor cu aproximativ 14%, pentru a reveni la valorile de dinainte de tăierile cu 25% din anul 2010.
5. Management privat la companiile de stat. Guvernul trebuie să aducă management privat la companiile de stat până în decembrie 2011, după cum s-a angajat în scrisoarea de intenţie către FMI. ”Directorii şi membrii în Consiliile de Administraţie de acum pot depune aplicaţii şi se va analiza calificarea profesională a acestora. Acest proces de identificare a managerilor va începe până la finele lunii august, şi echipe de management privat vor fi selectate până la finele lunii decembrie, urmând a-şi prelua atribuţiile cât de curând permite legea după acel moment.
În cazurile în care urmează a fi vândute pachete minoritare de acţiuni, acest calendar poate fi modificat pentru a permite participare noilor acţionari minoritari”, se arată în scrisoarea Guvernului.
6. Descentralizarea deconcentratelor. În protocolul coaliţiei de guvernare, adoptării Legea privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare şi continuarea descentralizării în sectorul administraţiei publice centrale pe baza principiului subsidiarităţii au ca termen de adoptare perioada septembrie 2011-septembrie 2012. Astfel serviciile deconcentrate ale ministerelor vor trece în subordinea autorităţilor locale.
7. Legea asistenţei sociale. Proiectul, iniţiat de Ministerul Muncii, se află în dezbatere la Senat. Viitorul cadru legal va reduce numărul ajutoarelor sociale de la 54 la 9. De asemenea, legea îşi propune sistarea ajutoarelor pentru 100.000 de persoane apte de muncă (Dintr-un total de 11 milioane de asistaţi social) şi economii de 0,8% din PIB până în anul 2013. Proiectul prevede şi plafonarea ajutoarelor sociale pentru o persoană în funcţie de indicatorul social de referinţă, fixat anual de guvern şi are anul acesta este de 500 de lei.
8. Recensământul populaţiei. O sarcină importantă a Guvernului este recensământul populaţiei şi al locuinţelor, care se va desfăşura în perioada 20-31 octombrie. O scădere puternică a populaţiei, de până la 4 milioane de locutori – mai ales pe fondul migraţiei forţei de muncă – ar conduce la alocarea de bani europeni mai puţini pentru România, în exerciţiul financiar 2014-2020 şi la reducerea umărului de europarlamentari români.
În plus, numărul de români rezidenţi în propria lor ţară va influenţa reprezentativitatea electorală – cu consecinţe asupra desenării colegiilor şi stabilirii numărului de parlamentari.
Măsuri cu şanse reduse de adoptare
a. Revizuirea Constituţiei. Preşedinţia şi Guvernul au un proiect de revizuire a Constituţiei, care prevede reducerea numărului de parlamentari şi, eventual, trecerea la Parlamentul unicameral.
Printre altele, proiectul elimină şi prezumţia caracterului licit al dobândirii averii. Propunerea are nevoie, însă, de susţinerea a două treimi din parlamentari, în fiecare cameră, proporţie pe care nu o întruneşte actuala majoritate. Prin urmare, până la alegerile parlamentare din 2012, subiectul rămâne închis. El va fi pus în această toamnă doar în măsura în care preşedintele va reuşi să declanşeze, cu succes, negocieri între principalele partide parlamentare.
b. Reorganizarea administrativ-teritorială (regionalizarea). Alături de revizuirea Constituţiei, regionalizarea a fost cerută de preşedintele Traian Băsescu, care a făcut şi duminică apel la clasa politică în acest sens. PDL vrea reducerea numărului de judeţe de la 41 la 8, pe structura regiunilor de dezvoltare. Măsura se loveşte de refuzul UDMR, care se teme că prin regionalizarea dorită de PDL populaţia maghiară majoritară în Covasna şi Harghita se diluează în mega-judeţul Centru. De partea cealaltă, opoziţia s-a exprimat pentru păstrarea actualelor 41 de judeţe, peste care să se creeze o altă unitate administrativ-teritorială cu persoanlitate juridică – regiunea.
