Discuţiile privind eventuala majorare a salariilor şi/sau reducerea CAS au luat amploare, alimentate fiind de declaraţiile primului-ministru şi ale preşedintelui. În luna mai se va
Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?
Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.
La fiecare început de an, apar tot felul de zvonuri privind iminente majorări de preţuri, îndeosebi pe segmentul produselor alimentare. Inflaţia relativ mică, sub trei
Mai prezentăm un singur criteriu din cele zece luate drept referinţe pe tabloul de bord al macrotabilităţii europene, şi anume costul unitar nominal al muncii, calculat ca schimbare procentuală pe ultimii trei ani analizaţi. Este un indicator foarte sensibil nu doar economic , dar şi în plan social şi politic.
Rata reală efectivă de schimb ( abreviat REER în limba engleză ) este un indicator care evaluează competitivitatea unei ţări relativ la principalii competitori de pe pieţele internaţionale. Modificările în competitivitate depind de variaţiile ratelor de schimb şi de schimbările relative de preţuri între o ţară şi partenerii săi comerciali. Rata reală semnifică media ponderată a ratelor de schimb utilizate în raport cu partenerii comerciali ai ţării în cauză.
Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori.
Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă.
Dacă cea mai mare parte a rambursării împrumutului luat de la FMI va reveni BNR în perioada 2012 – 2016, fără a influenţa direct bugetul statului (suma totală în cauză figurează, însă, la datoria publică), banii primiţi de la Comisia Europeană vor trebui înapoiaţi integral de Ministerul Finanţelor în perioada 2015 – 2019. Suma de 5 miliarde de euro, care se constituie în principalul împrumutului
Începând din acest an, trebuie să rambursăm banii luaţi cu împrumut de la FMI, în urma acordului care ne-a permis să traversăm criza financiară mondială feriţi de turbulenţe majore. Propriu-zis şi foarte probabil, doar dobânzile vor fi achitate, în timp ce sumele din principal vor fi înlocuite cu sume atrase de pe pieţele financiare private, adică „rostogolite” la dobânzi superioare celor precepute de FMI.
O temă care ar trebui să preocupe factorii de decizie la nivel naţional este nu doar majorarea cantitativă a prelevărilor de bani europeni dar şi deplasarea calitativă de pondere dinspre fondurile agricole către cele structurale şi de coeziune.
Explicaţia este că efectul favorabil asupra PIB potenţial este mai pronunţat în cazul
Adoptarea prevederilor pactului fiscal presupune o anumită limitare a suveranităţii naţionale, dar nu una impusă, ci una autoasumată. Menită a preveni excesele politicianiste şi nu
Bucureşti, marţi, 14 februarie 2012. Guvernul a convenit asupra „liniilor de conduită în materie de prioritizare, economisire a banului public, a resurselor bugetare” – a declarat la finalul şedinţei premierul Mihai Răzvan Ungureanu. Direcţionarea investiţiilor în 2012, se va face prioritizând „programele cu impact direct asupra cetăţenilor. (…) Vom vedea care sunt proiectele cu grad mare de finalizare în perioada următoare”
Piaţa muncii din România se diferenţiază net faţă de ţările OCDE în privinţa raporturilor între salariul minim şi salariul mediu, respectiv salariul minim faţă de salariul median.
Să vedem cum ne plasăm în context mondial şi care ar fi variantele pe care putem să evoluăm în continuare.
Facem precizarea că salariul median este salariul cel mai des întâlnit, deci cel mai probabil de a fi obţinut, în timp ce salariul mediu rezultă din media simplă a sumelor cu care este remunerată munca.
Creşterea mai mare a exporturilor decât a importurilor nu a fost suficientă pentru diminuarea deficitului comercial. Acesta a crescut faţă de anul anterior cu 1 miliard de lei, până la 41,1 miliarde lei.
Noul guvern va avea o perioadă iniţială favorabilă, undeva până spre mijlocul anului, când efectul inerţial al creşterii economice se va menţine iar cererea din exterior va fi încă bună iar inflaţia anuală va continua să scadă spre 2% .
Dacă privim evoluţia cheltuielilor în perioada 2008 – 2011, observăm că guvernul Boc a traversat vârful de cheltuieli de personal, atât raportat la PIB cât şi în valoare absolută din 2009, după care a forţat reducerea salariilor şi diminuarea personalului, până a ajuns „să depăşească planul” în 2011. Legea 291/2011, apărută în M.O. 900/19 decembrie 2011 stabileşte, în baza legii responsabilităţii fiscale nr.69/2010, plafoane obligatorii pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procentaj din PIB.
România figurează la OMS cu cod roşu, întrucît pierde anual aproape dublu faţă de limita de 2% din personalul sanitar fixată drept reper de avarie pe plan internaţional. “Economiile” bugetare de azi se vor traduce inevitabil în costuri mai mari în perspectivă şi/sau în scăderea speranţei de viaţă.
De-abia anul trecut am reuşit să inversăm tendinţa de creştere a cheltuielilor bugetare totale şi să le readucem sub nivelul din 2009. Ceea ce ne-a permis să diminuăm deficitul bugetului general consolidat sub nivelul din 2008 şi să creăm premizele unui rezultat pe 2012 apropiat de cel „regulamentar”, din 2007.
De la 1 ianuarie 2012, pensiile facultative acordate ca beneficiu extra-salarial au trecut la un regim fiscal mai favorabil. Codul fiscal a instituit deductibilitatea atât de la impozitul pe venit/profit, cât şi de la toate contribuţii sociale obligatorii pentru sumele plătite de companii în beneficiul salariaţilor lor la fondurile de pensii private facultative.
După reuşita atingerii ţintei de inflaţie pe anul 2011, indicele preţurilor de consum va cunoaşte în 2012 o evoluţie sinuoasă, puternic influenţată de ceea ce se cheamă „efect de bază”.
România este ţara din Uniunea Europeană unde proporţia populaţiei ocupate a scăzut cel mai mult în ultimul deceniu. Cele mai noi date publicate vineri, 13 ianuarie, de Eurostat ne plasează
Discuţiile privind eventuala majorare a salariilor şi/sau reducerea CAS au luat amploare, alimentate fiind de declaraţiile primului-ministru şi ale preşedintelui. În luna mai se va
Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?
Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.
La fiecare început de an, apar tot felul de zvonuri privind iminente majorări de preţuri, îndeosebi pe segmentul produselor alimentare. Inflaţia relativ mică, sub trei
Mai prezentăm un singur criteriu din cele zece luate drept referinţe pe tabloul de bord al macrotabilităţii europene, şi anume costul unitar nominal al muncii, calculat ca schimbare procentuală pe ultimii trei ani analizaţi. Este un indicator foarte sensibil nu doar economic , dar şi în plan social şi politic.
Rata reală efectivă de schimb ( abreviat REER în limba engleză ) este un indicator care evaluează competitivitatea unei ţări relativ la principalii competitori de pe pieţele internaţionale. Modificările în competitivitate depind de variaţiile ratelor de schimb şi de schimbările relative de preţuri între o ţară şi partenerii săi comerciali. Rata reală semnifică media ponderată a ratelor de schimb utilizate în raport cu partenerii comerciali ai ţării în cauză.
Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori.
Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă.
Dacă cea mai mare parte a rambursării împrumutului luat de la FMI va reveni BNR în perioada 2012 – 2016, fără a influenţa direct bugetul statului (suma totală în cauză figurează, însă, la datoria publică), banii primiţi de la Comisia Europeană vor trebui înapoiaţi integral de Ministerul Finanţelor în perioada 2015 – 2019. Suma de 5 miliarde de euro, care se constituie în principalul împrumutului
Începând din acest an, trebuie să rambursăm banii luaţi cu împrumut de la FMI, în urma acordului care ne-a permis să traversăm criza financiară mondială feriţi de turbulenţe majore. Propriu-zis şi foarte probabil, doar dobânzile vor fi achitate, în timp ce sumele din principal vor fi înlocuite cu sume atrase de pe pieţele financiare private, adică „rostogolite” la dobânzi superioare celor precepute de FMI.
O temă care ar trebui să preocupe factorii de decizie la nivel naţional este nu doar majorarea cantitativă a prelevărilor de bani europeni dar şi deplasarea calitativă de pondere dinspre fondurile agricole către cele structurale şi de coeziune.
Explicaţia este că efectul favorabil asupra PIB potenţial este mai pronunţat în cazul
Adoptarea prevederilor pactului fiscal presupune o anumită limitare a suveranităţii naţionale, dar nu una impusă, ci una autoasumată. Menită a preveni excesele politicianiste şi nu
Bucureşti, marţi, 14 februarie 2012. Guvernul a convenit asupra „liniilor de conduită în materie de prioritizare, economisire a banului public, a resurselor bugetare” – a declarat la finalul şedinţei premierul Mihai Răzvan Ungureanu. Direcţionarea investiţiilor în 2012, se va face prioritizând „programele cu impact direct asupra cetăţenilor. (…) Vom vedea care sunt proiectele cu grad mare de finalizare în perioada următoare”
Piaţa muncii din România se diferenţiază net faţă de ţările OCDE în privinţa raporturilor între salariul minim şi salariul mediu, respectiv salariul minim faţă de salariul median.
Să vedem cum ne plasăm în context mondial şi care ar fi variantele pe care putem să evoluăm în continuare.
Facem precizarea că salariul median este salariul cel mai des întâlnit, deci cel mai probabil de a fi obţinut, în timp ce salariul mediu rezultă din media simplă a sumelor cu care este remunerată munca.
Creşterea mai mare a exporturilor decât a importurilor nu a fost suficientă pentru diminuarea deficitului comercial. Acesta a crescut faţă de anul anterior cu 1 miliard de lei, până la 41,1 miliarde lei.
Noul guvern va avea o perioadă iniţială favorabilă, undeva până spre mijlocul anului, când efectul inerţial al creşterii economice se va menţine iar cererea din exterior va fi încă bună iar inflaţia anuală va continua să scadă spre 2% .
Dacă privim evoluţia cheltuielilor în perioada 2008 – 2011, observăm că guvernul Boc a traversat vârful de cheltuieli de personal, atât raportat la PIB cât şi în valoare absolută din 2009, după care a forţat reducerea salariilor şi diminuarea personalului, până a ajuns „să depăşească planul” în 2011. Legea 291/2011, apărută în M.O. 900/19 decembrie 2011 stabileşte, în baza legii responsabilităţii fiscale nr.69/2010, plafoane obligatorii pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procentaj din PIB.
România figurează la OMS cu cod roşu, întrucît pierde anual aproape dublu faţă de limita de 2% din personalul sanitar fixată drept reper de avarie pe plan internaţional. “Economiile” bugetare de azi se vor traduce inevitabil în costuri mai mari în perspectivă şi/sau în scăderea speranţei de viaţă.
De-abia anul trecut am reuşit să inversăm tendinţa de creştere a cheltuielilor bugetare totale şi să le readucem sub nivelul din 2009. Ceea ce ne-a permis să diminuăm deficitul bugetului general consolidat sub nivelul din 2008 şi să creăm premizele unui rezultat pe 2012 apropiat de cel „regulamentar”, din 2007.
De la 1 ianuarie 2012, pensiile facultative acordate ca beneficiu extra-salarial au trecut la un regim fiscal mai favorabil. Codul fiscal a instituit deductibilitatea atât de la impozitul pe venit/profit, cât şi de la toate contribuţii sociale obligatorii pentru sumele plătite de companii în beneficiul salariaţilor lor la fondurile de pensii private facultative.
După reuşita atingerii ţintei de inflaţie pe anul 2011, indicele preţurilor de consum va cunoaşte în 2012 o evoluţie sinuoasă, puternic influenţată de ceea ce se cheamă „efect de bază”.
România este ţara din Uniunea Europeană unde proporţia populaţiei ocupate a scăzut cel mai mult în ultimul deceniu. Cele mai noi date publicate vineri, 13 ianuarie, de Eurostat ne plasează
