Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import - CursDeGuvernare.ro
marți

26 octombrie, 2021

Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import

23 februarie, 2012

Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori.

Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă.

Cei zece indicatori sunt:

1. media pe ultimii trei ani a deficitului de cont curent (% din PIB)


2. poziţia investiţională netă la finalul anului (% din PIB)

3. modificarea procentuală a ratei efective de schimb pe ultimii trei ani, pe baza deflatorilor IPC

4. modificarea procentuală pe ultimii cinci ani a ponderii în exporturile mondiale, măsurată în preţuri curente

5. modificarea procentuală pe ultimii trei ani a costului unitar al forţei de muncă


6. modificarea procentuală în raport cu anul precedent a preţurilor caselor

7. fluxul privat de credit (% din PIB)

8. datoria privată (%din PIB)

9. datoria sectorului guvernamental (% din PIB)

10. media şomajului pe ultimii trei ani

Toate informaţiile utilizate pentru alcătuirea tabloului de bord au fost armonizate conform Codului Statistic European de Bune Practici, pentru a se asigura relevanţa, comparabilitatea şi calitatea datelor furnizate de instituţii statistice independente.

Principalul furnizor de date este Eurostat, dar anumiţi indicatori vor fi preluaţi sau prelucraţi pe baza unor valori primite de la Directoratul General pentru Afaceri Economice şi Financiare, Banca Centrală Europeană şi FMI.

Ţinerea permanentă la zi a acestui tablou de bord va reveni în sarcina Eurostat.

Criteriul de azi: raportul dintre exporturi şi importuri. România între alte state

Datele pentru perioada 2005 – 2010 au fost deja făcute publice la mijlocul lunii februarie şi permit tragerea anumitor concluzii. Pentru a lua un exemplu concret şi edificator acum, din perspectiva ultimilor ani, ne vom referi la evoluţia deficitului de cont curent.

Deficitul de cont curent exprimă diferenţa dintre exporturile şi importurile de mărfuri şi servicii raportată la PIB. Cu precizarea că media pe trei ani a fost introdusă pentru a evita tragerea de concluzii eronate pe baza unei evoluţii conjuncturale, punctuale.

Fără a considera că un singur indicator este suficient pentru a descrie compexitatea evoluţiilor macroeconomice, se observă uşor diferenţa marcată dintre ritmul susţinut impus de locomotiva europeană Germania şi centrul de greutate Franţa, a cărei poziţie a pierdut uşor, dar constant, din echilibru.

Prin contrast, se vede că tabloul de bord arăta de mult o deteriorare importantă pentru Grecia şi Portugalia, cu maximele atinse de eleni şi cu plafonarea la o cotă de avarie pentru lusitani.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Plecată pe acelaşi trend negativ, Spania a atins maximul în 2008, dar a început la timp redresarea.

România, deşi, a plecat de la valori similare şi a atins un maxim situat între cel grec şi cel portughez, a revenit mai repede ( cu costurile sociale aferente) spre un nivel de deficit situat acum în zona Spaniei, dar a evitat evoluţii care se conturau similare cu ale celor două state din sudul zonei euro.

(Citeşte mai mult pe cronicaeuropeană.ro)

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr