marți

9 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 februarie, 2012

Exporturile României au crescut anul trecut cu 21,2%, peste rata de creştere a importurilor, situată la 17,4% – potrivit ultimei statistici INS. 

În cifre absolute, mărfurile livrate în exterior au totalizat 190,8 miliarde lei iar importurile 231,9 miliarde lei.

Precizăm că, potrivit uzanţelor europene, statistica de comerţ exterior se ţine în monedă naţională, valorile în euro fiind utilizate pentru comparaţii internaţionale.


Fapt semnificativ, creşterea mai mare a exporturilor decât a importurilor nu a fost suficientă pentru diminuarea deficitului comercial. Acesta a crescut faţă de anul anterior cu 1 miliard de lei, până la 41,1 miliarde lei.

Explicaţia constă în baza de pornire nefavorabilă. Pentru a fi început reducerea deficitului comercial, diferenţa dintre creşterea exporturilor şi cea a importurilor ar fi trebuit să fie undeva în jur de 4,5% şi nu de doar 3,8%, valoarea efectiv înregistrată.

Gradul de deschidere economică a revenit la nivelul din 2008

Gradul de deschidere al economiei româneşti, exprimat prin raportarea sumei exporturilor şi importurilor la Produsul Intern Brut s-a situat la 74%, acelaşi nivel din 2008, pe fondul creşterii ponderii exporturilor CIF la aproape 35%.

De reţinut că, deşi se află în creştere semnificativă, racordarea la piaţa externă rămâne destul de redusă în termeni europeni, ceea ce ne ţine oarecum la adăpost de transmiterea eventualelor probleme din mediul internaţional.


Tot de reţinut ar fi şi reorientarea sesizabilă a exporturilor româneşti dinspre ţările UE ( de la 72,1% la 71,1%) către ţările non-UE, în timp ce importurile din ţările UE s-au păstrat ca pondere din total aproape la fel (72,5%).

Au contat în această evoluţie pierderea de viteză a cererii în Europa şi devalorizarea leului faţă de dolarul american pe finalul lui 2011 (deşi media a fost 3,05 lei/dolar faţă de 3,18 lei/ dolar în 2010). În acest context, merită reamintiţi principalii parteneri comerciali cu care avem deficite şi excedente, Ungaria şi, respectiv, Turcia.

Peste 80% din deficit a provenit din petrochimie

Contrar teoriei cu “grămada de fier vechi”, se observă că nu maşinile şi echipamentele au contribuit decisiv la deficit, efectul negativ pe acest segment fiind minor şi mai puţin de jumătate din rezultatul pe grupa produselor alimentare, băuturi şi tutun.

Alte produse manufacturate au fost pe zona unde competitivitatea a generat probleme cu satisfacerea cererii interne şi plasamentele de mărfuri pe alte pieţe. Dar cea mai gravă situaţie s-a înregistrat pe segmentele de combustibili şi produse chimice, responsabil de peste 80% din deficitul înregistrat în comerţul exterior.

Lăsând la o parte bancurile cu academiciana Leana Codoi, abordarea unei teme care nu suscită interes şi nu aduce voturi, relansarea petrochimiei într-o ţară cu tradiţie şi resurse ar trebui să fie un obiectiv primordial pentru factorii de decizie, dacă statul român mai poate interveni în această direcţie.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Creșterea nevoii de finanțare a companiilor a fost principalul motor al creditării din S1 al anului, marile bănci prezente pe piața locală reușind să marcheze profituri în creștere.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: