fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Exporturile cresc, dar nici deficitul comercial nu doarme

de Marin Pana 9.2.2012

Exporturile României au crescut anul trecut cu 21,2%, peste rata de creştere a importurilor, situată la 17,4% – potrivit ultimei statistici INS. 

În cifre absolute, mărfurile livrate în exterior au totalizat 190,8 miliarde lei iar importurile 231,9 miliarde lei.

Precizăm că, potrivit uzanţelor europene, statistica de comerţ exterior se ţine în monedă naţională, valorile în euro fiind utilizate pentru comparaţii internaţionale.

Fapt semnificativ, creşterea mai mare a exporturilor decât a importurilor nu a fost suficientă pentru diminuarea deficitului comercial. Acesta a crescut faţă de anul anterior cu 1 miliard de lei, până la 41,1 miliarde lei.

Explicaţia constă în baza de pornire nefavorabilă. Pentru a fi început reducerea deficitului comercial, diferenţa dintre creşterea exporturilor şi cea a importurilor ar fi trebuit să fie undeva în jur de 4,5% şi nu de doar 3,8%, valoarea efectiv înregistrată.

Gradul de deschidere economică a revenit la nivelul din 2008

Gradul de deschidere al economiei româneşti, exprimat prin raportarea sumei exporturilor şi importurilor la Produsul Intern Brut s-a situat la 74%, acelaşi nivel din 2008, pe fondul creşterii ponderii exporturilor CIF la aproape 35%.

De reţinut că, deşi se află în creştere semnificativă, racordarea la piaţa externă rămâne destul de redusă în termeni europeni, ceea ce ne ţine oarecum la adăpost de transmiterea eventualelor probleme din mediul internaţional.

Tot de reţinut ar fi şi reorientarea sesizabilă a exporturilor româneşti dinspre ţările UE ( de la 72,1% la 71,1%) către ţările non-UE, în timp ce importurile din ţările UE s-au păstrat ca pondere din total aproape la fel (72,5%).

Au contat în această evoluţie pierderea de viteză a cererii în Europa şi devalorizarea leului faţă de dolarul american pe finalul lui 2011 (deşi media a fost 3,05 lei/dolar faţă de 3,18 lei/ dolar în 2010). În acest context, merită reamintiţi principalii parteneri comerciali cu care avem deficite şi excedente, Ungaria şi, respectiv, Turcia.

Peste 80% din deficit a provenit din petrochimie

Contrar teoriei cu “grămada de fier vechi”, se observă că nu maşinile şi echipamentele au contribuit decisiv la deficit, efectul negativ pe acest segment fiind minor şi mai puţin de jumătate din rezultatul pe grupa produselor alimentare, băuturi şi tutun.

Alte produse manufacturate au fost pe zona unde competitivitatea a generat probleme cu satisfacerea cererii interne şi plasamentele de mărfuri pe alte pieţe. Dar cea mai gravă situaţie s-a înregistrat pe segmentele de combustibili şi produse chimice, responsabil de peste 80% din deficitul înregistrat în comerţul exterior.

Lăsând la o parte bancurile cu academiciana Leana Codoi, abordarea unei teme care nu suscită interes şi nu aduce voturi, relansarea petrochimiei într-o ţară cu tradiţie şi resurse ar trebui să fie un obiectiv primordial pentru factorii de decizie, dacă statul român mai poate interveni în această direcţie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.2.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult