fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Implicaţiile Tratatului fiscal pentru România (2). Reducerea decalajelor şi calitatea absorbţiei fondurilor europene

de Marin Pana 19.2.2012

O temă care ar trebui să preocupe factorii de decizie la nivel naţional este nu doar majorarea cantitativă a prelevărilor de bani europeni dar şi deplasarea calitativă de pondere dinspre fondurile agricole către cele structurale şi de coeziune.

Explicaţia este că efectul favorabil asupra PIB potenţial este mai pronunţat în cazul ultimelor, ceea ce impune acordarea unei atenţii sporite.

Gradul de absorbţie al fondurilor europene în perioada 2007 – 2011 (% din alocările totale pentru exerciţiul bugetar 2007 – 2013)

Uniformitatea măsurilor stabilite prin pactul fiscal are, pe de o parte, avantajul de a fixa un cadru comun şi un set de reguli uniforme, care să evite aşa-numitul „dublu standard”, pe de alta, însă, impune un corset fix pentru situaţii net diferite în ceea ce priveşte datoria publică, inclusiv pentru ţări care ar avea nevoie de mai multe fonduri pentrua reduce decalajele şi a prinde din urmă nucleul ţărilor puternic dezvoltate.

Nivelul de deficit structural admis prin pactul de stabilitate a fost stabilit pornind de la realitatea unui nivel relativ ridicat al datoriei publice pentru unele state europene şi necesitatea reducerii acestuia într-un timp cât mai scurt la valori sustenabile. Grecia (160%), Italia (120%) şi Portugalia (110%) sunt exemplele cele mai elocvente în acest sens.

Cum reducem decalajele

Spre deosebire de statele amintite, România ar putea negocia un nivel ceva mai mare al deficitului structural, de până la 1%, care să permită, totuşi, reducerea datoriei publice pe termen mediu şi lung. Astfel, datoria publică s-ar putea reduce de la circa 40% în acest an până la 27% în 2030, când raportul dintre contribuabili şi pensionari se va deteriora brusc, urmare a măsurilor pronataliste luate sub regimul Ceauşescu, urmate apoi de scăderwa drastică a natalităţii după 1989.

O modelare făcută de Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, cu date Eurostat, arată o diminuare a datoriei publice raportate la PIB până în anul 2060 la nivelul de 13% pentru varianta de 0,5% a deficitului structural, 17% pentru o valoare intermediară de 0,7% şi 22,5% pentru valoarea de 1%, care ar putea fi negociată de România.

Valorile la care se ajunge nu diferă atât de mult. Numai că utilizarea suplimentară a 0,5% din PIB pentru dezvoltare pe parcursul unei jumătăţi de secol poate face diferenţa dintre reducerea decalajelor şi păstrarea sau chiar adâncirea acestora.

Pentru a înţelege mai bine cât contează fiecare procent, să luăm cazul concret al unei ţări care are un PIB de 10.000 euro/locuitor şi vrea să reducă decalajul faţă de una care are un PIB de 20.000 euro/locuitor.

În primul rând, ritmul de dezvoltare al primei ţări trebuie să fie dublu dacă vrea doar să menţină decalajul.

De pildă 4% pe an faţă de 2% pe an duc la 10.400 euro, respectiv 20.400 euro, diferenţă constantă 10.000 euro, chiar dacă raportul de nivel de trai s-ar îmbunătăţi procentual de la 50% la 51%. De-abia cu ultimele resurse şi apelând la deficite ceva mai generoase se poate obţine un ritm de, să zicem, 5% pe an, care să permită reducerea decalajului în termeni absoluţi.

Dată fiind finanţarea minimă de 5% cu fonduri proprii a proiectelor asistate cu fonduri europene nerambursabile, ar rezulta că un deficit suplimentar de 0,5% din PIB, utilizat cu maximă eficienţă ar antrena 10% din PIB prin efectul de multiplicare. Evident, randamentele reale sunt cu mult mai mici, dar tot se poate conta pe un spor, ca ordin de mărime, la nivel de procente din PIB.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.2.2012

Lăsați un comentariu


Europa

Rusia amenință cu ieşirea din Tratatul ”Cer Deschis”

Iulian Soare

Cu două zile înaintea unei reuniuni extraordinare a ţărilor semnatare ale Tratatului “Cer Deschis”, Rusia  spune că îşi rezervă dreptul de a decide care va… Mai mult

Europa

Reglementările bugetare stricte ale UE se vor aplica din nou după criză, avertizează vicepreşedintele Comisiei Europene

Iulian Soare

Restricţiile bugetare pentru statele membre ale UE se vor aplica din nou după ce se va încheia recesiunea provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19), a… Mai mult

Stiri

Ministrul Transporturilor promite, la Arad, simplificarea judecării contestaţiilor la licitaţii

Adrian N Ionescu

Lucian Bode, ministrul Transporturilor, a declarat că Guvernul va modifica legislaţia privind judecarea în instanţă a contestaţiilor depuse la licitaţii, în condiţiile în care mari… Mai mult

Stiri

Trei sferturi dintre elevi au luat peste nota 5 la Evaluarea Națională – Rezultate finale

Adrian N Ionescu

Un procent de 76,20% dintre candidaţii prezenţi la Evaluarea Naţională (inclusiv etapa specială) au obţinut medii mai mari sau egale cu 5, potrivit rezultatelor  finale … Mai mult

Europa

OMS: Nevoia de a reporni economiile nu înseamnă ca guvernele să ignore realitatea Covid

Iulian Soare

Directorul serviciilor de urgenţă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Michael Ryan, a cerut vineri ţărilor din lumea întreagă „să se trezească” la realitate în… Mai mult

Stiri

Scădere de 30% a înmatriculărilor auto în Semestrul 1, dar iunie a fost a doua cea mai bună lună din an

Vladimir Ionescu

Înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut în iunie cu 27% față de iunie 2019, până la 10.161 unități și cu 30% până la… Mai mult

Europa

China multiplică confruntările cu restul lumii în competiția  cu SUA –  Analiză  AFP

Impunerea așa zisei legi a siguranței în Hong Kong China este și un obiectiv al  campaniei de multiplicare a confruntărilor cu restul lumii, în  cursa… Mai mult