fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Miza economică a analizei: creşterea salariilor sau reducerea CAS?

de Marin Pana 8.3.2012

Discuţiile privind eventuala majorare a salariilor şi/sau reducerea CAS au luat amploare, alimentate fiind de declaraţiile primului-ministru şi ale preşedintelui. În luna mai se va lua o decizie în acest sens, după ce vor fi publicate datele privind creşterea economică pe primul trimestru din 2012. Fără a despica firul în patru şi fără a face “farmacie” bugetară, se impun câteva precizări absolut necesare pentru a înţelege corect variantele care se vehiculează. Ar trebui precizat foarte clar despre care dintre salarii se face vorbire: brut (înscris pe “fluturaş”, ca bază de plecare la impozitare) sau net (adică bani în mână, în termeni populari). Majorarea salariului net prin majorarea salariului brut şi păstrarea cotei de CAS ( contribuţii de asigurări sociale) implică şi costuri suplimentare pentru bugetul statului.Costuri care nu au fost prevăzute în buget şi pentru care nu există, deocamdată, suficient spaţiu fiscal. Redistribuirea banilor dinspre investiţii spre salarii ar afecta creşterea economică pe termen mediu, deşi ar majora nivelul PIB măsurat pe termen scurt. Majorarea salariului net prin diminuarea cotei de CAS la angajat cu 3% – 5%, posibilitate avansată ( probabil eronat) de către premier, ar avea avantajul că nu majorează costurile salariale. Dar şi dezavantajul major că ar spori şi deficitul bugetului de pensii, deja aflat în suferinţă cu peste 13 miliarde lei în anul 2011, după cum arată datele din execuţia bugetară. Concret şi fără a ne complica cu serii de calculele, fiecare procent de reducere a CAS ar însemna un minus suplimentar de aproximativ 1,1 miliarde lei la bugetul de pensii, care va trebui acoperit din alte surse, prin transferuri de la bugetul de stat.

O contradicţie. cost salarial mai mare şi competitivitate crescută nu se poate

Este şi motivul pentru care, cel mai probabil, reducerea CAS, dacă se va face, ar trebui să se facăcu prioritate pe partea angajatorului. În prezent, din 31,3% aplicaţi la salariul brut, 20,8% figurează pe partea angajatorului şi 10,5% pe partea angajatului. Cu avantajul de a reduce costurile salariale, de a stimula angajările şi înregistrarea acestora la fisc şi de a relansa economia. Dar cu dezavantajul de a fi foarte puţin sau deloc resimţite de angajat. Desigur, se poate merge şi pe combinaţia majorării salariului brut cu diminuarea cotei de CAS. Această combinaţie ar păstra costurile salariale, ar permite o creştere semnificativă a salariului net şi ar păstra oarecum sub control creşterea deficitului la bugetul de pensii. O majorare a fondului de salarii cu 5% pentru un sfert din forţa de muncă care lucrează în sectorul bugetar ar aduce în plus la bugetul asigurărilor sociale, din care se plătesc pensiile, cam 0,4 miliarde lei. Dată fiind, însă, poziţia de market-maker a statului pe piaţa muncii, se poate merge pe ideea unui efectul de antrenare de, să zicem, două treimi în sectorul privat. Care ar ar aduce un plus la bugetul pensiilor tot cam de 1,1 miliarde lei. Dar asta dacă nu s-ar reduce cota actuală de CAS. Din păcate, cele două măsuri luate în combinaţie, sunt puternic asimetrice pentru buget. 5% majorare salarială ar permite doar 1% reducere de CAS şi iar s-ar majora costurile salariale, cu afectarea competitivităţii.

Reducerea CAS se bate cap în cap cu majorarea pensiilor

Observaţi că, dacă am văzut ce se întâmplă cu majorarea salariilor sub o formă sau alta, nu am adus în discuţie sub nici o formă majorarea pensiilor. Motivul este simplu. Orice majorare de pensii se bate cap în cap cu reducerea CAS. Ea nu poate fi făcută decât cu creşterea costurilor salariale şi cu efect negativ pe creşterea economică. Totodată, ar trebui să ne reamintim că, spre deosebire de salarii, care au fost tăiate drastic (cu 25% iniţial şi cu o anumită revenire, încă mult sub cei 25%, ulterior), pensiile au fost menţinute. Logic, nu ar avea de unde să fie majorate, până când salariile nu revin şi trec peste nivelul de la care au fost diminuate. Singurul avantaj al creşterii simultane de pensii şi salarii ar fi majorarea mai substanţială a cererii interne agregate, într-un moment în care cererea externă dă semne de încetinire. Ideea este că stimularea pe această cale producţiei ar aduce la buget şi sumele necesare achitării obligaţiilor suplimentare asumate de stat. Ceea ce ar presupune, însă, un ritm de creştere a PIB mult mai susţinut, de 4% – 5%, mult peste actualul PIB potenţial şi implicit cu deficit structural excesiv ( la care nu ne dă dreptul Pactul Fiscal). Aşadar, ne aflăm în faţa unei soluţii de optim care trebuie cântărită foarte bine. În raport cu care trebuie să ne asumăm şi părţile bune şi părţile rele. Pe cât se poate tehnic la rece şi nu politic la cald, cu recunoaşterea dezavantajelor pe care le aduce oferirea oricărui avantaj. Putem să optimizăm sau să derapăm.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.3.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Ordonanța militară 7: Țăndărei intră în carantină; se autorizează zborurile charter ce duc în străinătate lucrători sezonieri

Vladimir Ionescu

Autoritățile au stabilit sâmbătă, prin Ordonanța militară nr. 7, intrarea în carantină a localității Țăndărei. De asemenea, au fost introduse noi măsuri vizând fluidizarea transportului… Mai mult

Stiri

Cei care vor veni în țară începând de duminică își vor petrece Paștele în carantină – premierul Ludovic Orban

Vladimir Ionescu

“Toți cei care vor veni începând de mâine nu își vor petrece Paștele în condiții normale, vor fi obligați să stea în carantină”, a declarat… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor: IMM-urile şi microîntreprinderile vor beneficia de granturi pentru plata dobânzilor şi comisioanelor în limita a 800.000 de euro fiecare

Vladimir Ionescu

Firmele mici şi mijlocii, precum şi microîntreprinderile care vor accesa linii de credite şi împrumuturi pentru investiţii cu garanţii de stat vor beneficia de granturi… Mai mult

Stiri

Dacă statele se grăbesc să ridice restricțiile, virusul se va reactiva, impactul economic se poate agrava și prelungi – avertisment OMS

Iulian Soare

Dacă statele se grăbesc să ridice restricţiile impuse pentru combaterea răspândirii Covid – 19, virusul s-ar putea reactiva, iar impactul economic ar putea fi mai… Mai mult

Stiri

Județul Galați – toți locuitorii sunt obligați să poarte măști când ies din casă

Vladimir Ionescu

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a decis, vineri seara, că se impune purtarea mijloacelor de protecţie a gurii şi a nasului în spaţiile… Mai mult

Europa

Elveția pregătește obligativitatea companiilor de-a fabrica produse medicale

Iulian Soare

Guvernul elveţian şi-a sporit vineri prerogativele pentru a putea obliga companiile să-şi crească producţia de materiale medicale esenţiale în combaterea pandemiei de coronavirus, precum medicamente… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, sâmbătă, 4 aprilie: 430 cazuri noi, 141 decese și 329 persoane vindecate

Vladimir Ionescu

Un număr de 430 de pacienți au fost confirmați ca infectați cu noul coronavirus, în ultimele 24 de ore, după ce numărul de testări a… Mai mult