duminică

22 mai, 2022

Noul guvern: de unde pleacă şi care sunt cifrele pariului său macroeconomic pe 2012

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 februarie, 2012

Ce situaţie „moşteneşte” viitorul guvern şi care sunt cifrele care-i vor dirija priorităţile? Să vedem mai întâi cum arată linia de start.

Principalii indicatori macroeconomici sunt într-o configuraţie de plecare favorabilă:

  • Acordul cu FMI, UE şi Banca Mondială este “on-track”.
  • Finanţarea pe primul trimestru al anului este asigurată,
  • dobânzile aferente sunt în scădere.
  • Sistemul bancar este stabil, toate băncile sunt bine capitalizate şi în parametri de siguranţă.
  • Nivelul de 14% al creditelor neperformante nu pune deocamdată probleme iar provizionarea eventualelor pierderi s-a făcut corespunzător.
  • Volatilitatea cursului de schimb este relativ redusă, apropiată de cea a coroanei cehe şi mult sub cea a zlotului polonez şi forintului maghiar.
  • Deprecierea leului faţă de euro a fost minimă şi s-a situat în jur de 2%, sub inflaţie, ceea ce înseamnă chiar o uşoară apreciere în termeni reali.
  • Rezervele pentru situaţii neprevăzute sunt consistente, atât la Banca Naţională cât şi la Fondul de Garantare al Depozitelor.
  • Măsurile de reducere succesivă a dobânzii de politică monetară au creeat condiţiile pentru scăderea dobânzilor şi, pe această cale, se poate spera la impulsionarea economiei.

Paradoxal, noul guvern nu prea are mare lucru de schimbat în politica economică şi ar face mai bine să nu intervină semnificativ pe coordonatele politicilor de venituri şi fiscalităţii sub presiunea apropierii alegerilor locale şi parlamentare.

Testul T3-T4


Noul guvern va avea o perioadă iniţială favorabilă, undeva până spre mijlocul anului, când efectul inerţial al creşterii economice se va menţine iar cererea din exterior va fi încă bună iar inflaţia anuală va continua să scadă spre 2% .

După mijlocul anului, inflaţia anuală va creşte spre 3,8%, prin efect de bază şi ca urmare a calendarului de aliniere a preţurilor reglementate la energia electrică.

Finalul anului va aduce o revenire spre ţinta de 3%, estimarea actuală fiind de 3,2%.

O şansă de diminuare a indicelui general al preţurilor o reprezintă scăderea cu 30% a tarifelor de interconectare la telefonia mobilă, care are o pondere mai mare decât energia electrică în coşul de consum. Din contra, preţurile volatile la legume, fructe, ouă vor avea o influenţă negativă.


Cererea internă se va menţine mult sub cea dată de PIB potenţial ( -4% în trimestrul IV 2011 şi circa -3% în prezent), ceea ce lasă loc pentru creşteri moderate de venituri în sectorul guvernamental. Orice derapaj în această direcţie ar anula eforturile de stabilizare deja depuse.

Mai degrabă, noii decidenţi ar trebui să umble la calitatea şi nu la cantitatea utilizării banilor publici, accentul urmând să cadă pe eficienţă şi nu pe schimbări miraculoase de priorităţi în alocarea banilor. De altfel, programele deja angajate şi aflate în derulare lasă puţin loc pentru modificări de substanţă.

Reforma întreprinderilor cu capital de stat şi modificarea funcţionării sistemului sanitar se anunţă ca provocări-cheie, mai ales că de ele va depinde evoluţia finanţelor României pe termen mediu şi reducerea deficitului structural.

Din păcate, ajustarea inevitabilă a costurilor medicamentelor necesare programelor naţionale de sănătate, introducerea pachetului de servicii medicale de bază şi trecerea la coplata prestaţiilor sanitare nu vor putea fi ocolite şi vor trebui bine explicate populaţiei.

Cea mai sensibilă va fi echilibrarea sistemului asigurărilor sociale, unde direcţia de deteriorare a raportului de dependenţă va trebui compensată prin crearea de locuri de muncă şi/sau creşterea salariilor, cu păstrarea nivelului de impozitare.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Soluţiile pentru diminuarea deficitului de peste 3 miliarde euro, circa 2,5% din PIB, la plata pensiilor ( plăţi angajate faţă de contribuţii percepute de stat cu acest scop ) vor fi capitale, mai ales că partea ce se detaşează pentru viitoarele pensii private urcă la 3,5% din trimestrul al doilea.

Angajarea voluntară a preşedintelui, ca reprezentant al României, la respectarea tuturor restricţiilor de bună guvernare ce vor fi impuse ţărilor din zona euro, deşi puteam apela la clauza de evitare opt-out, va limita direcţiile de acţiune ale Guvernului dar îl va şi pune la adăpost de derapaje.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: