La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea adăugată şi sursele ei

de Marin Pana 5.3.2012

Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?

Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.

Mai întâi, să stabilim parametrii de raportare:

Produsul Intern Brut (PIB) se constituie ca o sumă între valoarea adăugată brută în economie şi impozitele nete pe produs. Impozitele nete pe produs reprezintă diferenţa dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, acciza, alte impozite) şi subvenţiile pe produs plătite de la bugetul de stat.

Practic, pentru a vedea corect structura economiei pe ramuri de activitate trebuie să ne raportăm la valoarea adăugată brută (VAB) şi nu la PIB. Altminteri, ar însemna ca schimbările de taxe, impozite sau subvenţii ar modifica şi ponderea ramurilor, fără ca activitatea economică să se schimbe propriu-zis.

De aceea, şi Eurostat agregă datele pe sectoare de activitate ca ponderi în valoarea adăugată brută. Totodată, statistica oficială a UE oferă datele pe media uniunii şi pe zona euro urmărind concomitent ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, Elveţia şi ţările candidate la aderare.

Formarea VAB pe sectoare mari de activitate conform Eurostat (% din valoarea adăugată brută) – 2010

Se poate observa că agricultura românească are cea mai mare pondere în VAB naţional din UE, în pofida nivelului încă scăzut de productivitate din domeniu. Ceea ce ne sugerează că şi valoarea adăugată este proporţională prea mică pentru potenţialul ţării.

După modelul celorlalte state din blocul estic, industria rămâne sectorul cel mai important al economiei, fiind depăşiţi de puţin doar de Cehia ca pondere în VAB ( noi 29,7%, ei 30,5%). Acest fapt şi păstrarea la un nivel ridicat a ponderii ( era 29,0% în anul 2000, a scăzut întrucâtva şi apoi a revenit) nu este neapărat unul rău.

Trebuie remarcat că ţara care a păstrat o industrie relativ puternică, Germania ( 23,7% din VAB) a reuşit să reziste mai bine la tensiunile din mediul internaţional şi să rămână competitivă. De asemeni, Norvegia, creditată cu cel mai ridicat nivel de trai de pe continent are şi cea mai mare pondere a industriei ( 35,7%, ce-i drept beneficiind şi de condiţii speciale pe partea de resurse naturale).

România se mai remarcă în context european ca având cea mai mică pondere a serviciilor sociale în formarea VAB, doar 14,1%, măsurile de austeritate jucând un rol important în acest sens. Conştientizarea scăderii calităţii vieţii pe acest palier pare a nu fi fost făcută de decidenţii care nu ţin cont de uzanţele europene în materie.

Doar Turcia ( 12,3% ), ţară situată în afara UE este sub noi la acest capitol. Bulgaria (16,3%), Cehia (17,5%), Slovacia (18%), Lituania, Estonia (fiecare cu 19,1%) şi Polonia (19,2%) se mai află sub limita de 20%, la fel ca şi candidata Croaţia (18,7%), dar stau semnificativ mai bine decât noi.

Încotro ne îndreptăm ? Studiu de caz – Franţa

Pentru a ne forma o idee unde ne aflăm şi încotro am putea să evoluăm cu ponderile sectoriale în formarea VAB, am căutat pe site-ul INSEE, instituţia franceză însărcinată cu statistica oficială (după care am modelat şi noi INS-ul românesc) şi am descoperit o similaritate între România anului 2010 şi Franţa anului 1970.

Precizăm că datele pentru 2010 sunt cele disponibile în 2012 deoarece operaţiunea de stabilire a PIB şi a VAB este una foarte complexă. Mai întâi se anunţă datele preliminate, apoi, la un an distanţă cele semidefinitive şi abia apoi, după doi ani, datele definitive.

Se poate observa cum agricultura franceză, deşi foarte dezvoltată, a pierdut aproape patru cincimi din ponderea care îi revenea în VAB şi a coborât sub două procente. În decurs de 40 de ani, industria manufacturieră şi extractivă şi-a diluat partea la jumătate, în timp ce ponderea serviciilor pentru întreprinderi şi financiare a urcat cu 60%.

Dar cea mai interesantă evoluţie, în sensul materializării economiei sociale de piaţă, este creşterea sistematică, cu peste 50% începând din 1970, a ponderii serviciilor de administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială etc. Acestea sunt măsurate indirect, prin intermediul retribuirii celor angajaţi în asemenea activităţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.3.2012

4 comentarii

  1. Revista Presei – 6 martie / “MRU: Nu suntem o ţară de înotători” « Politeía
    6.3.2012, 8:30 am

    […] Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea adăugată şi sursele ei. Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură? Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi. Practic, pentru a vedea corect structura economiei pe ramuri de activitate trebuie să ne raportăm la valoarea adăugată brută (VAB) şi nu la PIB. Altminteri, ar însemna ca schimbările de taxe, impozite sau subvenţii ar modifica şi ponderea ramurilor, fără ca activitatea economică să se schimbe propriu-zis. De aceea, şi Eurostat agregă datele pe sectoare de activitate ca ponderi în valoarea adăugată brută. Totodată, statistica oficială a UE oferă datele pe media uniunii şi pe zona euro urmărind concomitent ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, Elveţia şi ţările candidate la aderare. Integral in Curs de Guvernare. […]

  2. gabi
    14.4.2012, 9:46 am

    presa straina despre piata constructiilor din romania http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/en_GB/photo_essay/setimes/photo_essay/2012/04/09/photo_essay

    crezi ca e adevarat?

  3. Anul 2012 în 30 de analize cursdeguvernare.ro » CursDeGuvernare.ro
    2.1.2013, 11:42 am

    […] 2. Cum arată structura economiei românești față de economiile europene : Valoarea adăugată ș… […]

  4. PIB-ul pe T1 : Admirabil în context, semidetestabil în oglindă » CursDeGuvernare.ro
    7.6.2013, 7:55 am

    […] (Citește și: ”Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea… […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult


-->