Analiză

Rețetă: Cum îți majorezi deficitul de 5 ori în 3 ani fără să construiești nimic de anvergură

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Comisia Europeană funcționează de la 1 noiembrie în ”mod avarie”

Ziua de 1 noiembrie ar fi trebuit să marcheze un nou început pentru Uniunea Europeană: o nouă Comisie urma să își înceapă mandatul, într-o Uniune… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Cronicile

Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea adăugată şi sursele ei

de Marin Pana 5.3.2012

Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?

Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.

Mai întâi, să stabilim parametrii de raportare:

Produsul Intern Brut (PIB) se constituie ca o sumă între valoarea adăugată brută în economie şi impozitele nete pe produs. Impozitele nete pe produs reprezintă diferenţa dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, acciza, alte impozite) şi subvenţiile pe produs plătite de la bugetul de stat.

Practic, pentru a vedea corect structura economiei pe ramuri de activitate trebuie să ne raportăm la valoarea adăugată brută (VAB) şi nu la PIB. Altminteri, ar însemna ca schimbările de taxe, impozite sau subvenţii ar modifica şi ponderea ramurilor, fără ca activitatea economică să se schimbe propriu-zis.

De aceea, şi Eurostat agregă datele pe sectoare de activitate ca ponderi în valoarea adăugată brută. Totodată, statistica oficială a UE oferă datele pe media uniunii şi pe zona euro urmărind concomitent ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, Elveţia şi ţările candidate la aderare.

Formarea VAB pe sectoare mari de activitate conform Eurostat (% din valoarea adăugată brută) – 2010

Se poate observa că agricultura românească are cea mai mare pondere în VAB naţional din UE, în pofida nivelului încă scăzut de productivitate din domeniu. Ceea ce ne sugerează că şi valoarea adăugată este proporţională prea mică pentru potenţialul ţării.

După modelul celorlalte state din blocul estic, industria rămâne sectorul cel mai important al economiei, fiind depăşiţi de puţin doar de Cehia ca pondere în VAB ( noi 29,7%, ei 30,5%). Acest fapt şi păstrarea la un nivel ridicat a ponderii ( era 29,0% în anul 2000, a scăzut întrucâtva şi apoi a revenit) nu este neapărat unul rău.

Trebuie remarcat că ţara care a păstrat o industrie relativ puternică, Germania ( 23,7% din VAB) a reuşit să reziste mai bine la tensiunile din mediul internaţional şi să rămână competitivă. De asemeni, Norvegia, creditată cu cel mai ridicat nivel de trai de pe continent are şi cea mai mare pondere a industriei ( 35,7%, ce-i drept beneficiind şi de condiţii speciale pe partea de resurse naturale).

România se mai remarcă în context european ca având cea mai mică pondere a serviciilor sociale în formarea VAB, doar 14,1%, măsurile de austeritate jucând un rol important în acest sens. Conştientizarea scăderii calităţii vieţii pe acest palier pare a nu fi fost făcută de decidenţii care nu ţin cont de uzanţele europene în materie.

Doar Turcia ( 12,3% ), ţară situată în afara UE este sub noi la acest capitol. Bulgaria (16,3%), Cehia (17,5%), Slovacia (18%), Lituania, Estonia (fiecare cu 19,1%) şi Polonia (19,2%) se mai află sub limita de 20%, la fel ca şi candidata Croaţia (18,7%), dar stau semnificativ mai bine decât noi.

Încotro ne îndreptăm ? Studiu de caz – Franţa

Pentru a ne forma o idee unde ne aflăm şi încotro am putea să evoluăm cu ponderile sectoriale în formarea VAB, am căutat pe site-ul INSEE, instituţia franceză însărcinată cu statistica oficială (după care am modelat şi noi INS-ul românesc) şi am descoperit o similaritate între România anului 2010 şi Franţa anului 1970.

Precizăm că datele pentru 2010 sunt cele disponibile în 2012 deoarece operaţiunea de stabilire a PIB şi a VAB este una foarte complexă. Mai întâi se anunţă datele preliminate, apoi, la un an distanţă cele semidefinitive şi abia apoi, după doi ani, datele definitive.

Se poate observa cum agricultura franceză, deşi foarte dezvoltată, a pierdut aproape patru cincimi din ponderea care îi revenea în VAB şi a coborât sub două procente. În decurs de 40 de ani, industria manufacturieră şi extractivă şi-a diluat partea la jumătate, în timp ce ponderea serviciilor pentru întreprinderi şi financiare a urcat cu 60%.

Dar cea mai interesantă evoluţie, în sensul materializării economiei sociale de piaţă, este creşterea sistematică, cu peste 50% începând din 1970, a ponderii serviciilor de administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială etc. Acestea sunt măsurate indirect, prin intermediul retribuirii celor angajaţi în asemenea activităţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.3.2012

4 comentarii

  1. Revista Presei – 6 martie / “MRU: Nu suntem o ţară de înotători” « Politeía
    6.3.2012, 8:30 am

    […] Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea adăugată şi sursele ei. Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură? Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi. Practic, pentru a vedea corect structura economiei pe ramuri de activitate trebuie să ne raportăm la valoarea adăugată brută (VAB) şi nu la PIB. Altminteri, ar însemna ca schimbările de taxe, impozite sau subvenţii ar modifica şi ponderea ramurilor, fără ca activitatea economică să se schimbe propriu-zis. De aceea, şi Eurostat agregă datele pe sectoare de activitate ca ponderi în valoarea adăugată brută. Totodată, statistica oficială a UE oferă datele pe media uniunii şi pe zona euro urmărind concomitent ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, Elveţia şi ţările candidate la aderare. Integral in Curs de Guvernare. […]

  2. gabi
    14.4.2012, 9:46 am

    presa straina despre piata constructiilor din romania http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/en_GB/photo_essay/setimes/photo_essay/2012/04/09/photo_essay

    crezi ca e adevarat?

  3. Anul 2012 în 30 de analize cursdeguvernare.ro » CursDeGuvernare.ro
    2.1.2013, 11:42 am

    […] 2. Cum arată structura economiei românești față de economiile europene : Valoarea adăugată ș… […]

  4. PIB-ul pe T1 : Admirabil în context, semidetestabil în oglindă » CursDeGuvernare.ro
    7.6.2013, 7:55 am

    […] (Citește și: ”Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea… […]

Lăsați un comentariu


Europa

“Instalatorul polonez” se întoarce acasă. Motivele – Brexitul și creșterea salariilor în Polonia

Iulian Soare

Numărul polonezilor care s-au întors acasă l-a depășit anul trecut pe cel al celor care au emigrat, o prmeieră în ultimii 10 ani, scrie Bloomberg.… Mai mult

Stiri

Propunerile PLUS către USR: Structură executivă unică, fără fuziune, program politic comun și guvern din umbră

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al PLUS a transmis o scrisoare deschisă către membrii formațiunii partenere în Alianța 2020, USR, care conține mai multe propuneri pentru viitorul an… Mai mult

Stiri

Ajutoare de stat pentru închiderea minelor necompetitive ale Complexului Energetic Hunedoara

Vladimir Ionescu

Ministerul Economiei vrea să majoreze ajutorul de stat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH) şi să acorde un alt… Mai mult

Stiri

Iran / Proteste declanșate de scumpirea benzinei – cel puțin doi morți

Iulian Soare

Un poliţist şi cel puţin un civil au fost ucişi în timpul protestelor violente declanșate vineri, în mai multe orașe din Iran, după ce autoritățile… Mai mult

Stiri

România a importat în 8 luni alimente de 5,43 de mld. euro. Deficitul -1,14 mld.

Vladimir Ionescu

Deficitul din comerțul cu produse agroalimentare a urcat la 1,14 miliarde de euro în primele opt luni din acest an,în creştere cu 24% faţă de… Mai mult

Europa

Bugetul UE pentru 2020: Negocierile au fost suspendate – se reiau luni, ultima zi în care este posibil un acord

Iulian Soare

Statele membre şi Parlamentul European au suspendat, după ore de negocieri care s-au întins până târziu în noaptea de vineri spre sâmbătă, negocierile privind bugetul… Mai mult

Europa

30 de ani de la Revoluția de catifea / Proteste masive în Cehia – se cere demisia premierului

Iulian Soare

Peste 200.000 de persoane (potrivit poliției) au cerut sâmbătă, ala Praga, în ajunul aniversării a 17 ani de la Revoluția de catifea, demisia premierului miliardar… Mai mult