Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

România şi Pactul fiscal european (1). PIB potenţial, implicaţii, scenariile posibile

de Marin Pana 16.2.2012

Adoptarea prevederilor pactului fiscal presupune o anumită limitare a suveranităţii naţionale, dar nu una impusă, ci una autoasumată. Menită a preveni excesele politicianiste şi nu de a defavoriza anumite state membre. Mai ales dacă acestea vor şti să-şi negocieze o eventuală poziţie particulară cu argumente solide din punct de vedere economic.

Deşi atenţia media s-a concentrat asupra deficitului structural, o abordare mai structurată ar trebui să pornească de la nivelul PIB potenţial. Deşi mai dificil de înţeles, acesta constituie punctul de plecare pentru încadrea în cerinţele europene de deficit, implicit pentru execuţia bugetară, implicit pentru cheltuielile care vor putea fi făcute în folosul populaţiei.

Conform estimărilor Comisiei Europene şi ale Institului Naţional de Statistică, în prezent, Produsul Intern Brut potenţial, indicator-cheie pentru determinarea deficitului structural, a scăzut dramatic faţă de valorile din a doua parte a deceniului precedent.

PIB potenţial este PIB-ul cel mai mare care poate fi obtinut fără a genera dezechilibre macroeconomice, cele mai vizibile efecte fiind presiunile inflaţioniste şi potenţiala acumulare de deficite, dacă nu se întreprinde o politică fiscală austeră, anticiclică.

Ori, în perioada 2004 – 2007, România, pe fondul diminuării PIB potenţial, (diminuarea creşterii economice) se afla în plin proces de consolidare a procesului de dezinflaţie, de diminuare a creşterii preţurilor spre valori comparabile cu cele uzuale din Europa. Dacă în 2004, o creştere de 6% era sustenabilă, în 2007 nivelul de sustenabilitate s-a diminaut la 4% iar în 2012 la circa 2%.

Creşterea economică de excepţie din 2008 a însemnat o supraîncălzire a economiei, care a crescut conjunctural peste capacitatea reală dată de productivitatea totală a factorilor de producţie, oameni şi capital.

De la aproape 6% în anul 2004 şi 4% în anul aderării, 2007, creşterea economică, şi implicit PIB potenţial, s-a diminuat treptat către un nivel de numai 2% în 2012. Reducerea a fost determinată cu precădere de segmentul factorului capital şi, în măsură mai mică, de productivitatea totală a factorilor de producţie.

Trebuie reţinut, însă, că valorile prezentate au ţinut cont de nivelul foarte redus de absorbţie al fondurilor europene, înregistrat efectiv de România, şi fac abstracţie de potenţialul foarte ridicat de creştere a acestuia.

O simulare (v. Tabel) pe eventuala majorare a gradului de absorbţie arată că am putea reveni la valori sensibil mai mari ale PIB potenţial, ceea ce ne-ar creea prespective mult mai bune, atât de creştere cât şi de gestionare favorabilă a limitei de deficit structural impusă prin Pactul de stabilitate.

Mergând pe ipoteza unei majorări rezonabile, am putea urca la un PIB potenţial în jur de 3,5%, valoare care ar trebui argumentată factorilor de decizie de la Bruxelles prin fapte concrete şi nu prin declaraţii de intenţie.

Dar la ce ne-ar folosi concret acest lucru ?

a) Să presupunem că nu reuşim să ne îmbunătăţim absorbţia de fonduri europeneşi rămânem cu 2% PIB potenţial. În acest caz, o creştere economică de 3,5% ar impune limitarea cheltuielilor pentru a obţine un excedent bugetar necesar respectării obiectivului de 0,5% deficit structural.

b) Dacă, însă, reuşim să atragem fonduri europene într-o proporţie semnificativ sporită, conform celor arătate mai sus, atunci o creştere economică de 3,5%, la un nivel de PIB potenţial de tot 3,5%, ne-ar permite un deficit de 0,5%, identic cu obiectivul de deficit structural.

Evident, a doua variantă este cea de dorit. Altfel, ar fi foarte greu de explicat cetăţenilor care au reluat creşterea economică la un nivel robust de ce trebuie să strângă în continuare cureaua. Doar pentru a atinge un indicator de politică economică teoretic întemeiat dar foarte abstract pentru marea masă a populaţiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.2.2012

2 comentarii

  1. Ponturi despre » Tratatul fiscal european a fost semnat.Riscuri și avantaje pentru România
    2.3.2012, 2:44 pm

    […] Tratatului, statele vor trebui să se încadreze într-un deficit structural de maximum 0,5% (aşa numita “Regulă de aur), iar deficitul ciclic maxim nu va trebui să depăşească 3% din […]

  2. M. Pana (Curs de Guvernare|): Tratatul fiscal european a fost semnat. Riscuri şi avantaje pentru România « Blogul galben al lui Gondolin
    3.3.2012, 12:12 pm

    […] Tratatului, statele vor trebui să se încadreze într-un deficit structural de maximum 0,5% (aşa numita “Regulă de aur), iar deficitul ciclic maxim nu va trebui să depăşească 3% din […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Convenție Națională PLUS/ Dacian Cioloş, validat preşedinte cu majoritate de voturi

Vladimir Ionescu

UPDATE 18:00 Dacian Cioloş a fost validat, sâmbătă, la Convenţia Naţională a PLUS, cu majoritate de voturi, în funcţia de preşedinte al partidului. Informaţia de bază:… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului sesizează CCR: Numirea unor procurori în DNA fără specializare în fapte de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, consideră că la DNA ar trebui să fie angajați doar procurori cu specializare în fapte de corupție. Instituția a ridicat la… Mai mult

Stiri

Jandarmeria a desecretizat convorbirile radio din 10 august 2018

Razvan Diaconu

Jandarmeria a desecretizat comunicaţiile din seara protestelor de pe 10 august 2018, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, sâmbătă, precizând că acestea vor ajunge… Mai mult

Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult