fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Calculele relansării de 100 mld.E / Guvernul va putea finanța marele plan foarte simplu: respectând legea

România și-a bugetat, în ultimul deceniu, investiții de 98,9 miliarde de euro, nivel similar cu cel din planul de relansare anunțat miercuri de Guvernul Orban,… Mai mult

05.07.2020

La obiect

România a pierdut un milion de locuitori într-un deceniu

România a pierdut un milion de locuitori într-un deceniu, potrivit datelor comunicate de INS, corelate cu statistica oficială certificată de Eurostat din 2010 încoace. De… Mai mult

03.07.2020

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

România şi Pactul fiscal european (1). PIB potenţial, implicaţii, scenariile posibile

de Marin Pana 16.2.2012

Adoptarea prevederilor pactului fiscal presupune o anumită limitare a suveranităţii naţionale, dar nu una impusă, ci una autoasumată. Menită a preveni excesele politicianiste şi nu de a defavoriza anumite state membre. Mai ales dacă acestea vor şti să-şi negocieze o eventuală poziţie particulară cu argumente solide din punct de vedere economic.

Deşi atenţia media s-a concentrat asupra deficitului structural, o abordare mai structurată ar trebui să pornească de la nivelul PIB potenţial. Deşi mai dificil de înţeles, acesta constituie punctul de plecare pentru încadrea în cerinţele europene de deficit, implicit pentru execuţia bugetară, implicit pentru cheltuielile care vor putea fi făcute în folosul populaţiei.

Conform estimărilor Comisiei Europene şi ale Institului Naţional de Statistică, în prezent, Produsul Intern Brut potenţial, indicator-cheie pentru determinarea deficitului structural, a scăzut dramatic faţă de valorile din a doua parte a deceniului precedent.

PIB potenţial este PIB-ul cel mai mare care poate fi obtinut fără a genera dezechilibre macroeconomice, cele mai vizibile efecte fiind presiunile inflaţioniste şi potenţiala acumulare de deficite, dacă nu se întreprinde o politică fiscală austeră, anticiclică.

Ori, în perioada 2004 – 2007, România, pe fondul diminuării PIB potenţial, (diminuarea creşterii economice) se afla în plin proces de consolidare a procesului de dezinflaţie, de diminuare a creşterii preţurilor spre valori comparabile cu cele uzuale din Europa. Dacă în 2004, o creştere de 6% era sustenabilă, în 2007 nivelul de sustenabilitate s-a diminaut la 4% iar în 2012 la circa 2%.

Creşterea economică de excepţie din 2008 a însemnat o supraîncălzire a economiei, care a crescut conjunctural peste capacitatea reală dată de productivitatea totală a factorilor de producţie, oameni şi capital.

De la aproape 6% în anul 2004 şi 4% în anul aderării, 2007, creşterea economică, şi implicit PIB potenţial, s-a diminuat treptat către un nivel de numai 2% în 2012. Reducerea a fost determinată cu precădere de segmentul factorului capital şi, în măsură mai mică, de productivitatea totală a factorilor de producţie.

Trebuie reţinut, însă, că valorile prezentate au ţinut cont de nivelul foarte redus de absorbţie al fondurilor europene, înregistrat efectiv de România, şi fac abstracţie de potenţialul foarte ridicat de creştere a acestuia.

O simulare (v. Tabel) pe eventuala majorare a gradului de absorbţie arată că am putea reveni la valori sensibil mai mari ale PIB potenţial, ceea ce ne-ar creea prespective mult mai bune, atât de creştere cât şi de gestionare favorabilă a limitei de deficit structural impusă prin Pactul de stabilitate.

Mergând pe ipoteza unei majorări rezonabile, am putea urca la un PIB potenţial în jur de 3,5%, valoare care ar trebui argumentată factorilor de decizie de la Bruxelles prin fapte concrete şi nu prin declaraţii de intenţie.

Dar la ce ne-ar folosi concret acest lucru ?

a) Să presupunem că nu reuşim să ne îmbunătăţim absorbţia de fonduri europeneşi rămânem cu 2% PIB potenţial. În acest caz, o creştere economică de 3,5% ar impune limitarea cheltuielilor pentru a obţine un excedent bugetar necesar respectării obiectivului de 0,5% deficit structural.

b) Dacă, însă, reuşim să atragem fonduri europene într-o proporţie semnificativ sporită, conform celor arătate mai sus, atunci o creştere economică de 3,5%, la un nivel de PIB potenţial de tot 3,5%, ne-ar permite un deficit de 0,5%, identic cu obiectivul de deficit structural.

Evident, a doua variantă este cea de dorit. Altfel, ar fi foarte greu de explicat cetăţenilor care au reluat creşterea economică la un nivel robust de ce trebuie să strângă în continuare cureaua. Doar pentru a atinge un indicator de politică economică teoretic întemeiat dar foarte abstract pentru marea masă a populaţiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.2.2012

2 comentarii

  1. Ponturi despre » Tratatul fiscal european a fost semnat.Riscuri și avantaje pentru România
    2.3.2012, 2:44 pm

    […] Tratatului, statele vor trebui să se încadreze într-un deficit structural de maximum 0,5% (aşa numita “Regulă de aur), iar deficitul ciclic maxim nu va trebui să depăşească 3% din […]

  2. M. Pana (Curs de Guvernare|): Tratatul fiscal european a fost semnat. Riscuri şi avantaje pentru România « Blogul galben al lui Gondolin
    3.3.2012, 12:12 pm

    […] Tratatului, statele vor trebui să se încadreze într-un deficit structural de maximum 0,5% (aşa numita “Regulă de aur), iar deficitul ciclic maxim nu va trebui să depăşească 3% din […]

Lăsați un comentariu


Europa

Papa Francisc se declară “îndurerat” de transformarea Hagiei Sofia în moschee

Iulian Soare

Papa Francisc, anunță Reuters, s-a declarat duminică îndurerat de decizia Turciei de a transforma muzeul Hagia Sofia din Istanbul în moschee. ”Gândurile mele se îndreaptă… Mai mult

Europa

Ungaria a impus noi restricții la graniță: două teste Covid-19 sau 14 zile carantină

Iulian Soare

Ungaria a decis noi restricţii în ce priveşte trecerea frontierelor, care vor intra în vigoare de miercuri, pentru a preveni răspândirea coronavirus în urma reapariţiei… Mai mult

Europa

Polonia / Al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Se așteaptă cea mai ridicată prezență la urne din ultimii 25 de ani

Razvan Diaconu

Polonezii votează duminică în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, la două săptămâni de la primul tur câştigat de președintele în exerciţiu, Andrzej… Mai mult

Stiri

Lista celor 113 centre acreditate pentru testul Covid-19

Vladimir Ionescu

Ministerul Sănătății a publicat duminică lista centrelor acreditate pentru efectuarea testelor PCR pentru COVID-19, după ce autoritățile din Grecia anunțat că turiștii care intră în… Mai mult

Europa

Spion egiptean infiltrat în echipa Angelei Merkel

Iulian Soare

Angela Merkel ar fi fost spionată chiar din interiorul echipei sale de comunicare. Un bărbat angajat în cadrul departamentului de presă al cancelarului german este cercetat… Mai mult

Stiri

CNAIR a semnat contractul de proiect și studiu de fezabilitate pentru o parte a drumului ”Dobrogea Expres”

Victor Bratu

CNAIR a semnat, vineri, contractul de servicii având ca obiect „Elaborare Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnic de Execuție pentru Drum Expres Constanța-Tulcea”. Câștigător al… Mai mult

Stiri

698 de cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore – sâmbătă, 11 iulie, un nou record de la debutul pandemiei

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 698 de cazuri noi de COVID-19 în România, a anunțat sâmbătă Grupul de Comunicare strategică. Este cea… Mai mult