Avantajul dobândit pe trei sferturi din schimburile comerciale în mod concentrat, poate fi anulat şi chiar inversat pe o singură ramură economică lăsată la mila Domnului ( mă rog, a investitorilor străini, şi nu numai, care „optimizează” închizând capacităţi de producţie la noi, şi a statului, care nu poate investi din lipsă de bani sau sub ameninţarea acordării unor ajutoare considerate ilegale de către UE)
Deşi clamăm pe toate canalele dorinţa de a recupera cât mai rapid decalajul faţă de Occident, la nivelul indicatorului sintetic PIB/locuitor ne situăm la aproximativ un sfert faţă de media europeană. Contrar unor clişee larg răspândite, vina principală nu revine exclusiv statului şi lipsei de resurse.
Ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Ion Ariton: “Sunt convins că un management privat la unele companii aflate în subordinea noastră va aduce rezultate
Ridiculizat de mass-media, fostul om de televiziune în tinereţe şi ministru de finanţe între 1988 şi 1991, a ajuns chiar în spital la aflarea insolvenţei celei de-a doua bănci din ţară, lansată puternic pe piaţa produselor bancare pe internet pentru clienţii olandezi şi britanici.
Experienţa a arătat că, şi dacă o ţară strânge din dinţi până trece examenul euro, ulterior tot eşafodajul macroeconomic se poate dărâma în urma tensiunilor acumulate. Polonia şi Cehia, care ar putea forţa puţin nota şi adera rapid la euro, au înţeles riscul efectelor adverse şi nu se mai înghesuie la poarta monedei unice.
Cifrele anunţate luni de INS sunt necruțătoare. Inflaţia măsurată pe ultimele 12 luni a trecut pragul de opt procente, după ce creşterea preţurilor anunţată pentru luna martie a fost de 0,6%. Rezultatul de 2,16% creştere a preţurilor pe trimestrul unu 2011 este aproape identic cu cel înregistrat în trimestrul unu 2010 (când a fost de 2,11%). În consecinţă, valoarea de 7,96% de la finele anului trecut a urcat la 8,01%.
In trimestrul patru al acestui an vom începe să resimţim presiunea plăţilor externe. Şi peste 40% din datoria pe termen mediu a României este scadentă până la finele lui octombrie 2012. Evident, nu vor exista bani pentru plăţi de o asemenea amploare din încasările bugetare, ceea ce va impune contractarea unor noi împrumuturi.
Miza majoră este reducerea inflaţiei în trimestrul al treilea 2011, undeva de la 7% spre 4%.
Potrivit datelor publicate pe site-ul Casei Naţionale de Pensii Publice, avem 4,77 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 744 lei. Ceea ce înseamnă
„Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional. Cu atât mai mult se impune o analiză rece şi obiectivă, fără parti-pris-uri. O astfel de analiză ar trebui să răspundă la două întrebări fundamentale (admiţând că nivelul CAS este ridicat în România): când ar putea avea loc o reducere, respectiv cât de mare ar trebui să fie reducerea respectivă.”
Rezultatul economiei româneşti pe anul trecut, când am înregistrat o scădere cu 1,3% a Produsului Intern Brut, a fost îmbunătăţit de performanţa sectorului industrial. Cu o majorare de 5,5% a producţiei pe ansamblul lui 2010, industria a atenuat efectele crizei şi a întreţinut speranţele de relansare, prin efectul ei de antrenare a serviciilor, sectorul economic preponderent.
Unul dintre obiectivele înscrise pe agenda Europa 2020 este de a scoate 20 de milioane de oameni din zona riscului de excluziune socială la nivelul
Un curs de 4,1683 lei pentru euro, valabil luni 21 martie, poate părea surprinzător. Aparenţă dată de contradicţia între realitatea obiectivă şi aşteptările cu grad
În România, numarul asistaţilor social a crescut de la 6,4 milioane în 2004, la 13,9 milioane în 2008, adică de la mai puţin de 30% din populaţie la aproape 65%. În mod evident, această inversare de roluri este ridicolă, deoarece este absurd ca o minoritate ceva mai înstărită să susţină două treimi din populaţie.
Din perspectiva competitivităţii economice, salariul minim pe economie este un indicator cheie, care determină costul forţei de muncă, alături de taxele impuse de stat pe salarii. Pentru a vă forma o opinie asupra acestei chestiuni, vă prezentăm, pe scurt, situaţia la zi certificată de Eurostat şi vă lăsăm să trageţi concluziile.
Scumpirile anunţate de Institutul Naţional de Statistică pentru luna februarie au depăşit cele mai pesimiste aşteptări. Indicele preţurilor de consum pe ultimele 12 luni a
Cifrele sunt necruţătoare: într-o agricultură care poate hrăni 80 de milioane de oameni, lucrează o treime din populaţie, care aduce 6% din PIB, în condiţiile în care suprafaţa arabilă pe cap de locuitor e de două ori mai mare decât media din UE.
Potrivit datelor communicate de Institutul Naţional de Statistică, salariul mediu brut a fost anul trecut de 1.937 lei, ceea ce implică un cost salarial (cu tot cu impozitele ce revin firmei) de aproape 2.500 lei pe lună. Cu alte cuvinte, pentru un angajat se cheltuie cam 30.000 lei pe an. Taxele pe banii ăştia trebuie să acopere şi prestaţiile sociale şi pensiile.
Nu e o glumă, e raportul EUROSTAT, dat publicității astăzi, 24 februarie 2011, cu date referitoare la anul 2008, înainte de intrarea în criză.
Pe de o parte ne plângem că bugetul nu are destui bani pentru protecţia socială, pe de altă parte statul continuă să subvenţioneze indirect patronii celor care acceptă să lucreze pentru salariul minim pe economie. Adică stabileşte prin lege o sumă ce nu poate asigura existenţa salariatului, după care vine să îi completeze de la buget veniturile pe care nu i le dă firma dar sunt minimul real pentru supravieţuire.
România se află deocamdată într-o fază incertă, primul trimestru din 2011 rămânând să decidă. Ori continuarea creşterii, cu ieşirea din recesiune, ori reluarea trendului negativ.
Avantajul dobândit pe trei sferturi din schimburile comerciale în mod concentrat, poate fi anulat şi chiar inversat pe o singură ramură economică lăsată la mila Domnului ( mă rog, a investitorilor străini, şi nu numai, care „optimizează” închizând capacităţi de producţie la noi, şi a statului, care nu poate investi din lipsă de bani sau sub ameninţarea acordării unor ajutoare considerate ilegale de către UE)
Deşi clamăm pe toate canalele dorinţa de a recupera cât mai rapid decalajul faţă de Occident, la nivelul indicatorului sintetic PIB/locuitor ne situăm la aproximativ un sfert faţă de media europeană. Contrar unor clişee larg răspândite, vina principală nu revine exclusiv statului şi lipsei de resurse.
Ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Ion Ariton: “Sunt convins că un management privat la unele companii aflate în subordinea noastră va aduce rezultate
Ridiculizat de mass-media, fostul om de televiziune în tinereţe şi ministru de finanţe între 1988 şi 1991, a ajuns chiar în spital la aflarea insolvenţei celei de-a doua bănci din ţară, lansată puternic pe piaţa produselor bancare pe internet pentru clienţii olandezi şi britanici.
Experienţa a arătat că, şi dacă o ţară strânge din dinţi până trece examenul euro, ulterior tot eşafodajul macroeconomic se poate dărâma în urma tensiunilor acumulate. Polonia şi Cehia, care ar putea forţa puţin nota şi adera rapid la euro, au înţeles riscul efectelor adverse şi nu se mai înghesuie la poarta monedei unice.
Cifrele anunţate luni de INS sunt necruțătoare. Inflaţia măsurată pe ultimele 12 luni a trecut pragul de opt procente, după ce creşterea preţurilor anunţată pentru luna martie a fost de 0,6%. Rezultatul de 2,16% creştere a preţurilor pe trimestrul unu 2011 este aproape identic cu cel înregistrat în trimestrul unu 2010 (când a fost de 2,11%). În consecinţă, valoarea de 7,96% de la finele anului trecut a urcat la 8,01%.
In trimestrul patru al acestui an vom începe să resimţim presiunea plăţilor externe. Şi peste 40% din datoria pe termen mediu a României este scadentă până la finele lui octombrie 2012. Evident, nu vor exista bani pentru plăţi de o asemenea amploare din încasările bugetare, ceea ce va impune contractarea unor noi împrumuturi.
Miza majoră este reducerea inflaţiei în trimestrul al treilea 2011, undeva de la 7% spre 4%.
Potrivit datelor publicate pe site-ul Casei Naţionale de Pensii Publice, avem 4,77 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 744 lei. Ceea ce înseamnă
„Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional. Cu atât mai mult se impune o analiză rece şi obiectivă, fără parti-pris-uri. O astfel de analiză ar trebui să răspundă la două întrebări fundamentale (admiţând că nivelul CAS este ridicat în România): când ar putea avea loc o reducere, respectiv cât de mare ar trebui să fie reducerea respectivă.”
Rezultatul economiei româneşti pe anul trecut, când am înregistrat o scădere cu 1,3% a Produsului Intern Brut, a fost îmbunătăţit de performanţa sectorului industrial. Cu o majorare de 5,5% a producţiei pe ansamblul lui 2010, industria a atenuat efectele crizei şi a întreţinut speranţele de relansare, prin efectul ei de antrenare a serviciilor, sectorul economic preponderent.
Unul dintre obiectivele înscrise pe agenda Europa 2020 este de a scoate 20 de milioane de oameni din zona riscului de excluziune socială la nivelul
Un curs de 4,1683 lei pentru euro, valabil luni 21 martie, poate părea surprinzător. Aparenţă dată de contradicţia între realitatea obiectivă şi aşteptările cu grad
În România, numarul asistaţilor social a crescut de la 6,4 milioane în 2004, la 13,9 milioane în 2008, adică de la mai puţin de 30% din populaţie la aproape 65%. În mod evident, această inversare de roluri este ridicolă, deoarece este absurd ca o minoritate ceva mai înstărită să susţină două treimi din populaţie.
Din perspectiva competitivităţii economice, salariul minim pe economie este un indicator cheie, care determină costul forţei de muncă, alături de taxele impuse de stat pe salarii. Pentru a vă forma o opinie asupra acestei chestiuni, vă prezentăm, pe scurt, situaţia la zi certificată de Eurostat şi vă lăsăm să trageţi concluziile.
Scumpirile anunţate de Institutul Naţional de Statistică pentru luna februarie au depăşit cele mai pesimiste aşteptări. Indicele preţurilor de consum pe ultimele 12 luni a
Cifrele sunt necruţătoare: într-o agricultură care poate hrăni 80 de milioane de oameni, lucrează o treime din populaţie, care aduce 6% din PIB, în condiţiile în care suprafaţa arabilă pe cap de locuitor e de două ori mai mare decât media din UE.
Potrivit datelor communicate de Institutul Naţional de Statistică, salariul mediu brut a fost anul trecut de 1.937 lei, ceea ce implică un cost salarial (cu tot cu impozitele ce revin firmei) de aproape 2.500 lei pe lună. Cu alte cuvinte, pentru un angajat se cheltuie cam 30.000 lei pe an. Taxele pe banii ăştia trebuie să acopere şi prestaţiile sociale şi pensiile.
Nu e o glumă, e raportul EUROSTAT, dat publicității astăzi, 24 februarie 2011, cu date referitoare la anul 2008, înainte de intrarea în criză.
Pe de o parte ne plângem că bugetul nu are destui bani pentru protecţia socială, pe de altă parte statul continuă să subvenţioneze indirect patronii celor care acceptă să lucreze pentru salariul minim pe economie. Adică stabileşte prin lege o sumă ce nu poate asigura existenţa salariatului, după care vine să îi completeze de la buget veniturile pe care nu i le dă firma dar sunt minimul real pentru supravieţuire.
România se află deocamdată într-o fază incertă, primul trimestru din 2011 rămânând să decidă. Ori continuarea creşterii, cu ieşirea din recesiune, ori reluarea trendului negativ.
