La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Ieşim din recesiune: începe greul. 2012 – Alegeri cu datorii. Cu plăţi de datorii

de Marin Pana 10.4.2011

Plecată după 1989 fără obligaţii către străinătate, urmare a unor sacrificii inutile şi inumane impuse de Ceauşescu, ţara noastră împrumutat în ritm tot mai accelerat, ajungând să traverseze pragul de de 30% din PIB în martie 2010 şi pe cel de 35% în iunie 2010 – în cazul datoriei publice şi public garantate.

Datoria externă totală (inclusiv a sectorului privat) a României a depăşit 90 miliarde euro la finele anului trecut, cu aproape 10 miliarde euro mai mult decât la sfârşitul lui 2009. Dacă datoria pe termen mediu şi lung a crescut cu circa o zecime, cea pe termen scurt (sub 1 an) s-a majorat cu aproape 22%, spre 19 miliarde euro.

O problemă majoră pentru utilitatea fondurilor împrumutate s-a dovedit a fi, în a doua parte a anului trecut, creşterea puternică a TVA. Cam jumătate din banii aduşi în plus la buget prin măsura amintită au fost sau vor fi cheltuiţi pe dobânzi.

In timp ce datoria negarantată public a scăzut de la 39 miliarde euro la 37 miliarde euro, imprumuturile de la FMI au crescut de la 5,7 miliarde euro la 9 miliarde euro. Din aceste evoluţii contrare a rezultat o majorarea a îndatorării externe de la 75% din PIB anul trecut la un maxim de 80% din PIB în acest an (fiind vorba de datoria totală, inclusiv datoria privată). Ori, gestiunea plăţilor pe care statul trebuie să le efectueze, deşi optimist văzută de experţii FMI, se anunţă dificilă, cu un vârf de sarcină clar localizat exact înaintea alegerilor programate pentru 2012.

Când şi cum vom plăti

In trimestrul patru al acestui an vom începe să resimţim presiunea accentuată a plăţilor externe. Şi peste 40% din datoria pe termen mediu a României este scadentă până la finele lui octombrie 2012. Evident, nu vor exista bani pentru plăţi de o asemenea amploare din încasările bugetare, ceea ce va impune contractarea unor noi împrumuturi.

Miza majoră este reducerea rapidă a inflaţiei în trimestrul al treilea 2011, undeva de la 7% spre 4%. Altminteri, expectaţiile inflaţioniste vor majora dobânzile cerute de băncile potenţial creditoare, nevoite, la rândul lor, să obţină resurse financiare la un cost crescut. Nici apelul la pieţele externe nu se prezintă prea încurajator, într-un moment în care reluarea creşterii economice în aproape toate statele UE va duce la un puseu inflaţionist generalizat.

Situaţia de anul viitor este complicată de planificarea plăţilor deja amânate către bugetarii ce au obţinut decizii definitive privind plata unor drepturi salariale în litigiu. Guvernul a emis deja acte normative prin care plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, se va împărţi în valoare aproximativ egală pe trei ani (2010 – 2012, 2011 – 2013 sau 2012 – 2014, după cum hotărârea judecătorească a fost dată în 2009, sau 2010 sau 2011).

Se observă uşor că anul comun de încărcare a bugetului este 2012 iar sumele vor trebui actualizate cu rata inflaţiei.

Ce mai încarcă anul 2012

O altă piatră de moară agăţată de bugetul pe 2012 este OUG 62/2010. Prin aceasta, se suspendă pe o perioadă de 2 ani la plată titlurile prevăzute pentru despăgubirea foştilor proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv prin Legea nr. 247/ 2005. Valorificarea titlurilor de despăgubire emise se poate face prin conversia în acţiuni ale Fondului Proprietatea, dar cei care nu marşează la pierderea de bani inerentă, vor primi sumele cuvenite tot în 2012.

Coincidenţă nefastă, atât pentru popor cât şi pentru politicieni, dată fiind proximitatea alegerilor, nici BNR nu are de unde să ajute, deoarece are de achitat la începutul lui august 2012 şi noiembrie 2012 două rate de peste 600 milioane euro către FMI.

De altfel, din 2013, nu numai BNR va plăti datoria către FMI, ci şi Ministerul Finanţelor, pentru partea cu care a finanţat deficitul bugetar.

Costul la care se va face refinanţarea prin noi împrumuturi va constitui un este factor esenţial pentru posibilitatea de a transfera către populaţie, prin salarii, pensii şi ajutoare sociale, o parte din presupusa creştere economică robustă care ar urma să se înregistreze din 2012 încolo. Altminteri, am putea ajunge să muncim mai mult dar să nu primim nimic în plus, toate beneficiile urmând să fie înghiţite de dobânzi. Este exact rolul acordului de eventuală finanţare ( de tip precautionary) din partea FMI, UE şi Banca Mondială, dacă cererile din piaţă vor ajunge “să sară calul”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.4.2011

7 comentarii

  1. O zi obişnuită – 11 Aprilie / “Barilul explodează şi faza taurului luat de coarne” « Politeía
    11.4.2011, 8:03 am

    […] Ieşim din recesiune: începe greul. 2012 – Alegeri cu datorii. Cu plăţi de datorii. Plecată după 1989 fără obligaţii către străinătate, urmare a unor sacrificii inutile şi inumane impuse de Ceauşescu, ţara noastră împrumutat în ritm tot mai accelerat, ajungând să traverseze pragul de de 30% din PIB în martie 2010 şi pe cel de 35% în iunie 2010. Datoria externă totală (inclusiv a sectorului privat) a României a depăşit 90 miliarde euro la finele anului trecut, cu aproape 10 miliarde euro mai mult decât la sfârşitul lui 2009. Dacă datoria pe termen mediu şi lung a crescut cu circa o zecime, cea pe termen scurt (sub 1 an) s-a majorat cu aproape 22%, spre 19 miliarde euro.O problemă majoră pentru utilitatea fondurilor împrumutate s-a dovedit a fi, în a doua parte a anului trecut, creşterea puternică a TVA. Cam jumătate din banii aduşi în plus la buget prin măsura amintită au fost sau vor fi cheltuiţi pe dobânzi. In timp ce datoria negarantată public a scăzut de la 39 miliarde euro la 37 miliarde euro, imprumuturile de la FMI au crescut de la 5,7 miliarde euro la 9 miliarde euro. Din aceste evoluţii contrare a rezultat o majorarea a îndatorării externe de la 75% din PIB anul trecut la un maxim de 80% din PIB în acest an. Ori, gestiunea plăţilor pe care statul trebuie să le efectueze, deşi optimist văzută de experţii FMI, se anunţă dificilă, cu un vârf de sarcină clar localizat exact înaintea alegerilor programate pentru 2012. Curs de Guvernare. […]

  2. Theophyle
    11.4.2011, 8:30 am

    Articolul nu este prea clar si cifrele nu prea pot fi intelese – Vezi: Din aceste evoluţii contrare a rezultat o majorarea a îndatorării externe de la 75% din PIB anul trecut la un maxim de 80% din PIB în acest an”

    O reformulare sau o clarificare ar ajuta!

    • tudor
      11.4.2011, 10:55 am

      E foarte simplu, datoria publica si public garantata a crescut iar cea negarantata public a scazut, adica au avut evolutii CONTRARE. TOTALUL lor a crescut.

  3. Theophyle
    11.4.2011, 8:37 am

    Primul citat la inceputul ariticolului:

    “ajungând să traverseze pragul de de 30% din PIB în martie 2010 şi pe cel de 35% în iunie 2010.”

    Al doilea citat putin mai jos:

    “Din aceste evoluţii contrare a rezultat o majorarea a îndatorării externe de la 75% din PIB anul trecut la un maxim de 80% din PIB în acest an”

    • tudor
      11.4.2011, 10:47 am

      30 % din PIB si 35% din PIB se refera la datoria publica si public garantata, in gestiunea directa a guvernului. 75% din PIB si 80% din PIB reprezinta datoria totala, inclusiv cea a sectorului privat.

  4. Cristian Grosu
    11.4.2011, 10:52 am

    Theophyle: – multumesc de obs, s-au făcut precizările care ajută la acurateţe – e aşa cum spune Tudor şi cum s-a limpezit şi în text.

  5. Theophyle
    11.4.2011, 11:53 am

    Multumesc pentru raspuns. Important sa formulam cat mai aproape de “intelegerea” celor mai putin profesionisti.

Lăsați un comentariu


Europa

Stare de urgență la Veneția – Guvernul va oferi ajutoare locuitorilor și va accelera finalizarea proiectului MOSE

Iulian Soare

Premierul italian, Giuseppe Conte a anunţat în Consiliul de miniştri de joi că a fost declarată starea de urgenţă şi au fost aprobate primele ajutoare… Mai mult

Europa

Rezoluție PE: Polonia, somată să respingă proiectul ce prevede închisoare pentru profesorii care predau educație sexuală

Iulian Soare

Parlamentarii europeni și-au exprimat joi, într-o rezoluție adoptată cu 471 de voturi pentru și 128 împotriva, îngrijorarea față de intenția Varșoviei de a-i pedepsi penal… Mai mult

Stiri

Consiliul General al Capitalei a aprobat delegarea activității RADET către Termoenergetica

Vladimir Ionescu

Consiliul General Bucureşti a aprobat, joi, proiectul care prevede delegarea activităţii de termoficare către compania energetică municipală Termoenergetica de la regia RADET, intrată în faliment.… Mai mult

Stiri

Întrevedere Cătălin Predoiu – Hans Klemm: Ministrul dorește expertiză americană pentru recuperarea prejudiciilor din dosare

Vladimir Ionescu

Refacerea legilor justiţiei şi finalizarea codurilor penale sunt obiective esenţiale în perioada care urmează, a fost concluzia întâlnirii pe care ministrul Cătălin Predoiu a avut-o… Mai mult

Stiri

Alegeri prezidențiale, rezultate finale turul I: Iohannis – 37,82%, Dăncilă – 22,26%, Barna – 15,02%

Vladimir Ionescu

Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale, iar după numărătoarea tuturor voturilor, clasamentul este: Klaus Iohannis – 37,82% (3.485.292… Mai mult

Stiri

Chișinău / Guvernul socialist al președintelui Dodon a obținut votul Parlamentului

Iulian Soare

Noul guvern al Republicii Moldova a fost votat joi în Parlament cu 62 de voturi, Partidul Socialist (PSRM) fiind ajutat de Partidul Democrat (PD), la… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanţelor va fi reorganizat, va avea economist şef

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor (MFP)  va fi reorganizat, iar reorganizarea va include înființarea unui „department de economist şef”, a anunţat joi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. „Va exista… Mai mult