La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

România, campioana europeană a diferenţelor de salarizare

de Marin Pana 14.3.2011

Din perspectiva competitivităţii economice, salariul minim pe economie este un indicator cheie, care determină costul forţei de muncă, alături de taxele impuse de stat pe salarii. Pentru a vă forma o opinie asupra acestei chestiuni, vă prezentăm, pe scurt, situaţia la zi certificată de Eurostat şi vă lăsăm să trageţi concluziile.

În ianuarie 2011, 20 dintre cele 27 de state member UE (Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia şi Marea Britanie) şi două ţări candidate, Croaţia şi Turcia aveau un salariu minim pe economie. Nivelul acestuia este prezentat pe harta 1.

Salariul minim în Europa (Click pentru a mări)

Salariile minime pentru ţările europene menţionate variază între 123 euro în Bulgaria şi 1.758 euro în Luxemburg, cu România situată pe penultimul loc (157 euro).

Dacă se adaugă şi Statele Unite ale Americii pentru referinţă, se observă trei grupe de state după nivelul salariului minim pe economie.

Prima grupă, între 100 euro şi 400 euro, include Bulgaria, România, Lituania, Estonia, Ungaria, Letonia, Slovacia, Cehia, Polonia, Croaţia şi Turcia (vezi graficul 1).

A doua grupă include cinci state membre, Portugalia, Malta, Slovenia, Spania şi Grecia, plasate în intervalul 550 – 950 euro pe lună.

A treia grupă, include şase state membre, Marea Britanie, Franţa, Belgia, Olanda, Irlanda şi Luxemburg, unde salariul minim trece de 1.100 euro.

Grupele de state după salariul minim - UE plus SUA (Click pentru a mări)

Valorile din acest graphic au fost calculate la paritatea puterilor de cumpărare standard, adică s-a ţinut cont de raportul între preţurile naţionale şi cele medii practicate la nivel internaţional, pentru a compara corect între diferite ţări puterea de cumpărare a salariului minim pe economie.

Acest fapt explică reducerea decalajului maxim de la 14:1 la doar 6:1. Adică un bulgar, deşi are salariul minim de 14 ori mai mic decât un luxemburghez, poate să cumpere de şase ori mai puţine produse şi servicii cu banii primiţi.

Se observă că ţările cu salarii mai mici au şi preţuri mai mici, ceea ce atenuează întrucâtva diferenţele, cu excepţia Marii Britanii, unde lira sterlină slabă în prezent faţă de moneda unică europeană reduce uşor preţurile exprimate în euro.

România îşi păstrează şi la acest indicator penultima poziţie, deşi decalajul salarial faţă de Bulgaria se reduce de la 1,28:1 la 1,18:1, urmare a unor preţuri mai ridicate.

Însă ceea ce ne caracterizează cu adevărat este faptul că avem salariul minim mic nu doar faţă de alte ţări ci şi faţă de alţi salariaţi, în interiorul României.

Dacă raportăm salariul minim la cel mediu din industrie, construcţii şi servicii constatăm că ne situăm iarăşi pe penultimul loc, înaintea SUA, ceea ce ne plasează în postura de campioni europeni ai diferenţelor de salarizare (vezi graficul 2)

Salariul minim la paritatea puterii de cumpărare standard (Click pentru a mări)

Într-o plajă de valori situate între 30% şi 50%, la extreme se află Franţa, Malta, Luxembourg şi Grecia, care trec pragul de 45% şi, respectiv SUA, care se află în apropierea nivelului de 30%.

Colega de suferinţă Bulgaria se plasează, spre deosebire de noi, pe un rezonabil loc opt în topul disparităţilor salariale. În plus, dacă s-ar adăuga la medie salariile de la stat, România s-ar duce, foarte probabil, sub 30%. Ceea ce explică sentimentul mai acut al sărăciei într-o ţară nu neapărat mai săracă, după indicatorii măsuraţi în mod obiectiv.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2011

3 comentarii

  1. victor
    15.3.2011, 12:05 pm

    interesanta analiza , dar sanatatea economica adevarata nu este dat de salariul minim ci de salariul mediu pe economie brut si net . astept o asfel de analiza , succes.

  2. comentator
    15.3.2011, 12:18 pm

    Salariul minim din Romania este irelevant, praf in ochii investitorilor straini. Contractele colective de munca la nivel national stabilesc limitele salariului minim mult mai sus pentru orice firma cu mai mult de 21 salariati.
    Ex.: pentru orice salariat care are o calificare (in ziua de azi orice absolvent iese din scoala cu o calificare) trebuie inmultit salariul minim cu 1,2 si ajungem la 188,4euro
    Daca salariatul mai are si vechime, se inmulteste OBLIGATORIU salariul cu un procent intre 5% pentru 3 ani vechime si 25% pentru 20 de ani (chiar daca a facut vechimea in alta firma si chiar alta meserie).
    Cu alte cuvinte daca un producator de cablaje electrice angajeaza un absolvent de liceu cu profil electric in varsta de 38 de ani, care a lucrat de la terminarea liceului confectioner imbracaminte intr-o croitorie, va trebui sa-i plateasca salariul minim de 235.5 euro; chiar daca a uitat tot ce a stiut despre cablaje.

  3. dan
    15.3.2011, 12:42 pm

    Observatii corecte, dar solidaritatea sociala se bazeaza pe transferul net de la unii cetateni situati peste medie catre alti cetateni situati sub medie. Cu cat veniturile salariatilor de la baza sistemului sunt mai mici, cu atat transferurile sunt mai mari si necesita taxe pe masura.

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD o trimite pe Gabriela Zoană să, numită secretar de stat la Ministerul Justiției

Vladimir Ionescu

Gabriela Zoană, unul dintre vectorii de imagine ai premierului Viorica Dăncilă, a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, unde Ana Birchall susține poziții… Mai mult

Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult