fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Munca în PIB. În PIB-ul nostru şi al altora. De unde pensii, de unde prestaţii sociale

de Marin Pana 4.3.2011

Potrivit datelor communicate de Institutul Naţional de Statistică, salariul mediu brut a fost anul trecut de 1.937 lei, ceea ce implică un cost salarial (cu tot cu impozitele ce revin firmei) de aproape 2.500 lei pe lună. Cu alte cuvinte, pentru un angajat se cheltuie cam 30.000 lei pe an. Taxele pe banii ăştia trebuie să acopere şi prestaţiile sociale şi pensiile.

Statistica la nivelul Inspectoratelor teritoriale de muncă arată un număr de circa şase milioane de contracte de muncă. Diferenţa faţă de cei 4,2 milioane angajaţi din statistica naţională provine din firmele cu 0 -3 angajaţi, ce nu mai sunt urmărite din 2002, din pensionarii care lucrează şi din faptul că unele persoane au mai multe contracte de muncă. Cu toate cheltuielile adiacente, ce nu apar explicit sub formă de venituri salariale, partea care revine forţei de muncă din avuţia naţională se situează sub 200 miliarde lei la un PIB pe anul 2010 estimat în jur de 550 miliarde lei.

Cât costă munca altora în PIB-ul altora

Potrivit Eurostat, singurele ţări UE ceva mai dezvoltate în care partea ce revine salariilor din surplusul realizat în urma proceselor de producţie nu trece de 40% sunt Polonia şi Slovacia, ceea ce le face optime pentru capitalurile internaţionale, dacă ţinem cont de infrastructură, poziţie geografică şi nivel de pregătire a forţei de muncă.

La acestea, se adaugă în Balcani Grecia, urmată de colegele mai sărace Bulgaria şi România. Din perspective plăţilor salariale sub uzanţele din Europa Occidentală, mişcările sociale din Grecia (membră UE din 1981) capătă o explicaţie clară, statistică, şi nu doar o aplicare de clişee referitoare la un popor care ar fi mai puţin dispus să muncească.

Prin contrast, peste 50% parte ce revine salariaţilor din PIB se află Suedia, Danemarca, Franţa, Marea Britanie şi Olanda. Ceea ce explică atât nivelul de civilizaţie superior cât şi protecţia socială mai eficientă, concentrată pe cei care nu au slujbe şi nu dispersată spre cei au slujbe prost plătite. In aceste ţări, solidaritatea socială se vede, mai degrabă, în cointeresarea şi tratamentul corect la locul de muncă, nu în pomeni generalizate, cu destinaţie electorală.

Cum se cheltuie munca ieftină

Din moment ce salariaţii români beneficiază de circa 37% din PIB iar cei din Occident de peste 50% din PIB, rezultă că primesc doar trei sferturi din ce ar fi încasat pentru aceeaşi muncă dacă am fi avut atât patroni cu un comportament occidental, cât şi un mediu economic sănătos care să evolueze sustenabil. Diferenţa de un sfert rămasă pe post de “rentă locală” explică apariţia marilor averi într-o ţară cu multă sărăcie. De fapt, chiar şi firmele care investesc la noi au tendinţa să se “românizeze”.

Maximizarea profiturilor în est pentru a susţine politica socială în vest a devenit o realitate. De exemplu, ne-am umflat în pene că Renault şi-a salvat rezultatele financiare cu vânzările de autoturisme fabricate în România. Doar că, potrivit Le Monde, din profiturile obţinute, proprietarul Dacia, (la fel ca şi PSA Peugeot Citroen) va rambursa statului francez un miliard de euro reprezentând a doua tranşă din împrumutul de şase miliarde de euro primit de la guvern în timpul crizei prin care a trecut piaţa de autovehicule în 2009. De ce acordase statul francez aceste împrumuturi, rambursate inclusive prin plata mai “subţire” a forţei de muncă din România ? Pentru păstrarea locurilor de muncă (mult mai bine plătite) la uzinele din Franţa.

În acelaşi context poate fi amintit şi Petrom-OMV, care a anunţat pe anul de criză 2010 că o treime din profitul său vine dintr-o ţară săracă, România.

Variantele de taxare a muncii, atunci când ai ce să taxezi

Aşadar, noi visăm la protecţie socială ca-n vest dar acceptăm salarii date ca-n est, de la care nu se pot colecta taxele necesare. Cu alte cuvinte, taxe mari, pe salarii mici. Creşterea ponderii salariilor în PIB este esenţială pentru susţinerea sistemelor publice de pensii şi de prestatii sociale.

Prima variantă de compensare a acestui neajuns : alternativa taxării  progresive a firmelor, cu instituirea unei suprataxe sociale de avarie în perioadele de criză. De altfel, taxele diferenţiate plătite de companii în câteva ţări din UE sunt echivalente cu o impozitare progresivă. Iată câteva exemple:

  • Austria – 25%; impozit minim 1.750 euro pentru SRL şi 3.500 euro pentru SA.
  • Belgia –  33%; sub o bază impozabilă de 322.500 euro se aplică tranşe între 24,5% şi 33%; suprataxă de 3% pentru anumite activităţi
  • Franţa          – 33,3%; suprataxă socială de 3,3%, nu se aplică sub o cifră de afaceri de 7,63 milioane euro pe an; societăţile cu pierderi: sumă fixă pe tranşe în funcţie de cifra de afaceri
  • Olanda – 25,5%; 20% venit sub 40.000 euro, 23% sub 200.000 euro
  • Spania – 30%; 20% la profituri sub 120.202,41 euro, 37,5% sector petrolier, 10% fundaţii

Cea de-a doua variantă: păstrarea cotei unice de taxare. Dacă, totuşi, ţinem morţiş la cota unică pentru toate întreprinderile, o soluţie corectă social ar fi impozitarea suplimentară a dividendelor distribuite din aşa numitele “profituri neruşinate”, care depăşesc o anumită proporţie faţă de fondul de salarii oferit, de care a cărui mărime depind contribuţiile sociale plătite.

Substituirea salarii mai mari ( implicit pensii mai mari din contribuţiile sociale sporite) în loc de profit “fără număr” ar permite dezvoltarea modelului occidental de stat social, invocat frecvent atât de politicieni cât şi de aconomişti. Invocat fără acoperire în veniturile bugetare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2011

3 comentarii

  1. casandra
    4.3.2011, 11:59 am

    Felicitari, domnule. Ati fost generos cu incadrarea cheltuielilor adiacente, dar sensul este corect.

  2. nelucraciun
    5.3.2011, 10:51 am

    Expun doua variante de afacere:
    1. Cifra de afaceri mica, profit (procentual din cifra de afaceri) mare (ex. 1000000 cifra de afaceri, 30% = 300000 profit)
    2. Cifra de afaceri mult mai mare, profit (procentual din cifra de afaceri) mic (ex. 3000000 cifra de afaceri, 10% =300000 profit)
    Deci doua variante cu acelasi profit. Neindoielnic intreprinzatorul va alege, daca poate, varianta 1. Varianta 2 implica capital circulant, investitii, viteza de rotatie a capitalului mai mari, deci mult mai multa bataie de cap pentru aceleasi rezultate. Un intreprinzator nu va alege varianta 2 decat fortat de piata. Eu zic ca piata dicteaza regulile, cu conditia sa fie una libera, nu ca la noi, grevata de povara coruptiei si privilegiilor

  3. Lucian Davidescu
    18.4.2011, 10:51 am

    Poate că lipsesc niște bani la salariu sau poate că lipsesc niște milioane de angajați care își iau banii la negru – total sau parțial – și chiar duc totalul la 50% din PIB 😀

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult