24 februarie, 2011

Nu e o glumă, e raportul EUROSTAT, dat publicității astăzi, 24 februarie 2011, cu date referitoare la anul 2008, înainte de intrarea în criză. Potrivit datelor oficiale ale UE, regiunea Bucureşti-Ilfov a depăşit ca nivel de trai media europeană, la nivelul de dinaintea intrării în criză.  Cu un venit de 28.300 euro calculat la paritatea puterilor de cumpărare ( ţinând cont de preţurile practicate ) pe locuitor înregistrat în 2008 (calculul definitiv se face la doi ani după terminarea anului analizat), bucureştenii au ajuns la 113% din media UE27. Astfel, Capitala a egalat regiunea care include Atena, a depăşit Lisabona (109%) sau Manchester (102%) şi s-a situat peste cea mai bogată regiune a Sloveniei.

Prin contrast, şase din celelalte şapte regiuni ale României, în afară de Bucureşti-Ilfov s-au situat sub limita de 50% din PIB-ul mediu european pe locuitor, iar regiunea vest s-a aflat doar puţin peste această limită (51%).

Alături de Bulgaria, România are cele mai multe regiuni (câte cinci fiecare) în Top 20 al sărăciei europene. Pe locul doi se află Regiunea Nord-Est (29% din media europeană), pe locul opt apare Regiunea Sud-Est iar pe zece figurează Regiunea Sud-Muntenia (39% în ambele cazuri). Regiunile Nord-Vest (locul 15, cu 41% ) şi Centru (45%), completează tabloul nedorit al părţilor subdevoltate ale Europei.

Trebuie subliniat că decalajul dintre regiunea cea mai bogată a României, cea a Capitalei, şi cea mai săracă, de Nord-Est ( care include judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ,Vaslui şi Suceava) a crescut de la circa 3 la 1 în 2004 la aproape 4 la 1 în 2008.


Ca metodologie, paritatea puterilor de cumpărare (prescurtat ppc), se determină pe baza valorii nominale a Produsului Intern Brut pe locuitor, ajustată cu raportul între preţurile naţionale şi media celor 27 de ţări membre UE. De exemplu, în cazul Bucureşti-Ilfov, PIB nominal a fost de 15.800 euro pe locuitor, dar, deoarece preţurile practicate sunt de doar 55% din cele medii europene, veniturile locuitorilor corespund cu 28.300 euro cheltuiţi la preţuri europene.

Pentru a vizualiza raportul complet, click aici


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

8 răspunsuri

    1. Nu inteleg cum naiba poate fi exclusivitate un material care are la baza un document cat se poate de public si care poate fi gasit pe site-ul Eurostat. In plus, ceea ce scrie mai sus este gresit pentru ca Romania nu are cinci, are sase regiuni in top 20 cele mai sarace. Dar ma rog asa se intampla cand te grabesti cu un material exclusiv. [R.l.]

  1. Cred ca cifrele pentru Bucuresti sunt denaturate in principal pentru ca:
    1. Populatia oficiala, raportat la care s-au efectuat calculele, este sensibil mai mica decat cea reala + navetistii care si ei au contribuit la crearea acestui PIB
    2. Numeroase firme raporteaza PIB la Bucuresti, pentru ca acolo au sediul, desi PIB-ul lor este realizat de capacitati de productie aflate in tara
    3. Activitatea de comert exterior este concentrata in capitala, aici au fost specialistii din ministerele ceausiste care si-au facut firme de import si distributie ulterioara in toata tara.
    In realitate cifrele pentru Bucuresti ar trebui mult reduse, in timp ce pentru restul tarii ar trebui crescute.

  2. sunt mai incet la minte, asa, dar nu am inteles foarte bine: una e PPP-ul, alta PIB-ul
    PIB-ul nominal pt buc – 15800
    PPP-ul /buc / 28300
    pentru regiuni, e vorba de PPP (cum lasa sa se inteleaga), sau de PIB (termenul utilizat in articol)?

    1. 28.300 PPP = 15.800 PIB nominal pt. ca preturile sunt doar la 55% din media UE. Este CA SI CUM un bucurestean ar beneficia de 28.300 euro pe an pe care i-ar cheltui la preturi medii europene (cam pe la Viena, sa zicem).
      Exact la fel si pentru regiuni.
      Obs. Fosta abreviere ppp se transforma mai nou in pps, paritatea puterilor de cumparare standard

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

8 răspunsuri

    1. Nu inteleg cum naiba poate fi exclusivitate un material care are la baza un document cat se poate de public si care poate fi gasit pe site-ul Eurostat. In plus, ceea ce scrie mai sus este gresit pentru ca Romania nu are cinci, are sase regiuni in top 20 cele mai sarace. Dar ma rog asa se intampla cand te grabesti cu un material exclusiv. [R.l.]

  1. Cred ca cifrele pentru Bucuresti sunt denaturate in principal pentru ca:
    1. Populatia oficiala, raportat la care s-au efectuat calculele, este sensibil mai mica decat cea reala + navetistii care si ei au contribuit la crearea acestui PIB
    2. Numeroase firme raporteaza PIB la Bucuresti, pentru ca acolo au sediul, desi PIB-ul lor este realizat de capacitati de productie aflate in tara
    3. Activitatea de comert exterior este concentrata in capitala, aici au fost specialistii din ministerele ceausiste care si-au facut firme de import si distributie ulterioara in toata tara.
    In realitate cifrele pentru Bucuresti ar trebui mult reduse, in timp ce pentru restul tarii ar trebui crescute.

  2. sunt mai incet la minte, asa, dar nu am inteles foarte bine: una e PPP-ul, alta PIB-ul
    PIB-ul nominal pt buc – 15800
    PPP-ul /buc / 28300
    pentru regiuni, e vorba de PPP (cum lasa sa se inteleaga), sau de PIB (termenul utilizat in articol)?

    1. 28.300 PPP = 15.800 PIB nominal pt. ca preturile sunt doar la 55% din media UE. Este CA SI CUM un bucurestean ar beneficia de 28.300 euro pe an pe care i-ar cheltui la preturi medii europene (cam pe la Viena, sa zicem).
      Exact la fel si pentru regiuni.
      Obs. Fosta abreviere ppp se transforma mai nou in pps, paritatea puterilor de cumparare standard

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: