Cum a ajuns industria locomotiva economiei româneşti. Situaţia pe regiuni şi judeţe - CursDeGuvernare.ro
vineri

15 octombrie, 2021

Cum a ajuns industria locomotiva economiei româneşti. Situaţia pe regiuni şi judeţe

27 martie, 2011

Oltchim

Rezultatul economiei româneşti pe anul trecut, când am înregistrat o scădere cu 1,3% a Produsului Intern Brut, a fost îmbunătăţit  de performanţa sectorului industrial. Cu o majorare de 5,5% a producţiei pe ansamblul lui 2010, industria a atenuat efectele crizei şi a întreţinut speranţele de relansare, prin efectul ei de antrenare a serviciilor, sectorul economic preponderent.

Cu toate acestea, în spatele imaginii de ansamblu, se ascund lumini şi umbre, cu câteva ramuri în expansiune masivă şi multe altele în declin.

Totodată, conform datelor publicate recent de statistica oficială, înregistrăm diferenţe mari atât între cele opt regiuni dezvoltare, cât şi între judeţele care le compun, unele în plin avânt şi altele aflate în regres. De aici şi percepţia mult diferită a cetăţenilor, şi estimările net diferite privind evoluţia nivelului de trai.

Paradox pe zonele campioane la export

Pentru a vă forma o idee în această privinţă, vă prezentăm, pe scurt, situaţia realizărilor pe principalele ramuri de activitate şi la nivel teritorial.


Contrar imaginii de ansamblu, industria românească a avut multe domenii în care a continuat să se contracte, precum extracţia petrolului (-2,8%), industria alimentară (-6,1%), prelucrarea tutunului (-19%) sau fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (-11,7%).

Alte sectoare industriale au avut rezultate pozitive, în revenire după ani de declin, notabile fiind industria textilă (+8,3%), industria chimică (+9,7%) şi industria farmaceutică (+7,8%). O păstrare a activităţii ce merită menţionată a avut producţia de îmbrăcăminte (-0,1%).

Paradoxurile s-au manifestat în zona campioanelor la export, unde echipamentele electrice au crescut cu nu mai puţin de 31,6% dar importurile masive de produse de profil au continuat, metalurgia a avut un plus de 27,3% dar construcţiile metalice au regresat cu 8,3%, iar autovehiculele pentru transport rutier au crescut cu 29,2%, dar producţia de alte mijloace de transport s-a redus cu 34,3%.

Un sfert dintre judeţe au rămas în teritoriu negativ

Pe regiuni, evoluţia producţiei industriale s-a produs după cum urmează:


Regiunea Nord-Est +2,2% (medie aritmetică simplă), cu patru judeţe pe plus: Botoşani (+1%), Neamţ (+12,2%), Suceava (+0,7%) şi Vaslui (+11,3%) şi două pe minus, Bacău (-7%) şi Iaşi (-5,3%), din păcate cele mai dezvoltate din regiune.

Regiunea Sud-Est +10,9%, cu trei judeţe în creştere: Tulcea (+52,9% !), Buzău (+20,5%) şi Brăila (+4,5%) şi celelalte trei rămase în recesiune, Constanţa (-8,6%), Galaţi (-3,9%) şi Vrancea (-0,3%), unde contraperformanţa de la malul mării contează mai mult decât lasă să se vadă media simplă.

Regiunea Sud +8,9%, cu creşteri în aproape toate judeţele, în ordine: Dâmboviţa (+28%), Teleorman (+20,3%), Argeş (+16%), Prahova (+11,1%), Ialomiţa (+7,2%), Giurgiu (+1,9%), excepţie făcând Călăraşi (-4,1%).

Regiunea Sud-Vest +2,3%, cu: performerul Olt (+23,6%), urmat la mare distanţă de Vâlcea (+4,2%) şi Mehedinţi (+1,5%) şi afectată de rezultatele slabe din Dolj (-13,2%) şi Gorj (-4,4%).

Regiunea Vest +17,6%, cu rezultate foarte bune in corpore: Timiş (+25,5%), Caraş-Severin (+25,2%), Hunedoara (+13%) şi cea mai “slabă” performanţă pentru judeţul Arad (+6,7%).

Regiunea Nord-Vest +13,4%, cu spor de producţie în toate cele şase judeţe: Sălaj (+31,1%), Cluj (+23,1%), Bistriţa-Năsăud (+11,5%), Maramureş (+10,4%), Bihor (+2,5%) şi Satu-Mare (+1,3%).

Regiunea Centru +9,7%, unde avansul s-a regăsit în judeţele “româneşti”: Alba (+21,3%), Mureş (+17,3%), Sibiu (+12,9%) şi Braşov (+10%), în timp ce reculul s-a manifestat în cele cu majoritate maghiară, Harghita (-3%) şi Covasna (-0,1%).

Regiunea Bucureşti – Ilfov +28,3%, cu: un spor de 14,3% cuantificat pentru Capitală şi nivelul record de 42,3% pentru zona adiacentă Ilfov.

Se poate observa destul de uşor cum creşterea producţiei industriale s-a concentrat în zona capitalei şi în partea occidentală a ţării, în timp ce polii sărăciei, situaţi pe axa NE – SV, au rămas şi mai în urmă.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Un sfert dintre judeţe au înregistrat scăderi de activitate industrială, ceea ce le-a redus locuitorilor şansele de ieşire din recesiune la nivel local şi le va majora timpul până când vor putea vedea o îmbunătăţire palpabilă a traiului zilnic.

Sunt câteva elemente-cheie, de care ar trebui ţinut seama şi care vor trebui să diferenţieze discursul economic şi politic pe zone ale României. Aceasta din perspectiva alegerilor ce vor trebui făcute, atât în planul strict al obţinerii de noi mandate, cât şi al deciziilor financiare pentru viitorul ţării.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr