La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Cercetarea: sumele alocate de România, sumele alocate de ţările UE

de Marin Pana 20.4.2011

Deşi clamăm pe toate canalele dorinţa de a recupera cât mai rapid decalajul faţă de Occident, la nivelul indicatorului sintetic PIB/locuitor ne situăm la aproximativ un sfert faţă de media europeană (6.500 euro/loc. noi, 25.100 euro/loc. la nivelul UE 27). Cum am putea face acest lucru cu investiţii anuale în cercetare plasate cu un ordin de mărime sub media europeană nu pare a se fi întrebat nimeni.

Contrar unor clişee larg răspândite, vina principală pentru această stare de lucruri  nu revine exclusiv statului şi lipsei de resurse. Cu puţine excepţii (cazul Renault de la Titu nu face decât să confirme regula), nici sectorul privat nu se înghesuie să bage banii în activităţi de cercetare–dezvoltare, invocând lipsa unei legislaţii fiscale care să favorizeze asemenea plasamente şi nivelul scăzut de dezvoltare al aşa–numitului venture–capital. Sau, pur şi simplu, preferând să concentreze activităţile de profil în ţările de origine ale concernelor multinaţionale prezente în România.

Paradoxal, medaliile luate constant de inventatorii români arată că ar fi suficiente produse noi care ar putea intra în producţie de serie. Desigur, dacă ar beneficia de investiţiile necesare dezvoltării tehnologiei şi de marketingul aferent. Din păcate, ne aflăm pe locul 3 de la coada Uniunii Europene ca interes pentru cercetare măsurat ca pondere a cheltuielilor cu acest sector în PIB ( vezi tabelul ). Cu circa un sfert din ponderea europeană a cheltuielilor pentru cercetare şi aflaţi la un sfert de PIB-ul european, ne situăm undeva la o şaisprezecime din suma cheltuită pentru cercetare de fiecare locuitor. De aceea, nu este de mirare că suntem doar mână de lucru ieftină pentru produse de joasă şi medie tehnologie, concepute în altă parte.

Sumele alocate pentru cercetare în diverse state:

Nu–i vorbă, nici în Uniunea Europeană obiectivele consfinţite de Agenda Lisabona nu se simt prea bine. Sumele destinate cercetării şi dezvoltării au înregistrat creşteri modice în valori absolute pe parcursul ultimului deceniu, dar şi–au diminuat ponderea în Produsul Intern Brut cumulat sub 2%. Asta în timp ce Japonia şi Coreea de Sud trec de 3% iar SUA se străduie să ţină pasul cu acest nivel de referinţă. Performerele UE se numesc Finlanda şi Suedia, care se apropie de pragul de 4%.

Privind retrospectiv la modelul suedez, de care se vorbea la începutul tranziţiei, suntem de–a dreptul ridicoli. Ţările nordice, relativ mici ca populaţie şi cu condiţii naturale vitrege, au reuşit să rămână competitive prin educaţie şi cercetare. Prin urmare, terapia de şoc a creşterii masive a investiţiilor în cercetare ar fi un efort ce ar merita făcut şi cel mai scurt drum spre un trai îndestulat. Mai ales că produsele şi serviciile viitorului, plasate în era postindustrială se bazează în mare parte pe tehnologia informaţiei, unde, cel puţin la nivel uman, avem un avantaj comparativ.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.4.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult