fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Analiză – Ionuț Dumitru / Criza coronavirus – implicatii si solutii la nivel economic

Criza generata de coronavirus are implicatii majore cel putin pe doua paliere – unul al sanatatii publice si unul economic. Evident ca intre cele doua… Mai mult

29.03.2020

La obiect

Măsurile prin care BNR ajută băncile, pentru ca acestea să sprijine economia

În decurs de opt zile, Consiliul de administraţie Băncii Naţionale a României (BNR) a ţinut două şedinţe de urgenţă, în care a luat mai multe… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Cercetarea: sumele alocate de România, sumele alocate de ţările UE

de Marin Pana 20.4.2011

Deşi clamăm pe toate canalele dorinţa de a recupera cât mai rapid decalajul faţă de Occident, la nivelul indicatorului sintetic PIB/locuitor ne situăm la aproximativ un sfert faţă de media europeană (6.500 euro/loc. noi, 25.100 euro/loc. la nivelul UE 27). Cum am putea face acest lucru cu investiţii anuale în cercetare plasate cu un ordin de mărime sub media europeană nu pare a se fi întrebat nimeni.

Contrar unor clişee larg răspândite, vina principală pentru această stare de lucruri  nu revine exclusiv statului şi lipsei de resurse. Cu puţine excepţii (cazul Renault de la Titu nu face decât să confirme regula), nici sectorul privat nu se înghesuie să bage banii în activităţi de cercetare–dezvoltare, invocând lipsa unei legislaţii fiscale care să favorizeze asemenea plasamente şi nivelul scăzut de dezvoltare al aşa–numitului venture–capital. Sau, pur şi simplu, preferând să concentreze activităţile de profil în ţările de origine ale concernelor multinaţionale prezente în România.

Paradoxal, medaliile luate constant de inventatorii români arată că ar fi suficiente produse noi care ar putea intra în producţie de serie. Desigur, dacă ar beneficia de investiţiile necesare dezvoltării tehnologiei şi de marketingul aferent. Din păcate, ne aflăm pe locul 3 de la coada Uniunii Europene ca interes pentru cercetare măsurat ca pondere a cheltuielilor cu acest sector în PIB ( vezi tabelul ). Cu circa un sfert din ponderea europeană a cheltuielilor pentru cercetare şi aflaţi la un sfert de PIB-ul european, ne situăm undeva la o şaisprezecime din suma cheltuită pentru cercetare de fiecare locuitor. De aceea, nu este de mirare că suntem doar mână de lucru ieftină pentru produse de joasă şi medie tehnologie, concepute în altă parte.

Sumele alocate pentru cercetare în diverse state:

Nu–i vorbă, nici în Uniunea Europeană obiectivele consfinţite de Agenda Lisabona nu se simt prea bine. Sumele destinate cercetării şi dezvoltării au înregistrat creşteri modice în valori absolute pe parcursul ultimului deceniu, dar şi–au diminuat ponderea în Produsul Intern Brut cumulat sub 2%. Asta în timp ce Japonia şi Coreea de Sud trec de 3% iar SUA se străduie să ţină pasul cu acest nivel de referinţă. Performerele UE se numesc Finlanda şi Suedia, care se apropie de pragul de 4%.

Privind retrospectiv la modelul suedez, de care se vorbea la începutul tranziţiei, suntem de–a dreptul ridicoli. Ţările nordice, relativ mici ca populaţie şi cu condiţii naturale vitrege, au reuşit să rămână competitive prin educaţie şi cercetare. Prin urmare, terapia de şoc a creşterii masive a investiţiilor în cercetare ar fi un efort ce ar merita făcut şi cel mai scurt drum spre un trai îndestulat. Mai ales că produsele şi serviciile viitorului, plasate în era postindustrială se bazează în mare parte pe tehnologia informaţiei, unde, cel puţin la nivel uman, avem un avantaj comparativ.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.4.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

De ce mor și tinerii sănătoși din cauza coronavirusului? Variante de lucru – profilul genetic sau expunere la încărcătură virală mare

Iulian Soare

Covid-19 afectează grav persoanele în vârstă și pe cele cu comorbidități, dar există și tineri care au murit din cauza noului coronavirus. Unii oameni de… Mai mult

Stiri

Organizația Mondială a Muncii estimează la 25 mil. joburile ce vor fi pierdute din cauza pandemiei. ”Mai grav decât în criza din anii ‘30”

Iulian Soare

Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) a anunţat că 25 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute în timpul pandemiei de coronavirus, iar reducerile… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății: Când spitalele de suport vor fi ocupate la jumătate din capacitate, cazurile ușoare vor fi tratate la domiciliu

Vladimir Ionescu

Ministerul Sănătății analizează varianta ca bolnavii asimptomatici sau cei consideraţi cazuri uşoare şi medii să fie trimişi către domicilii, însă “printr-un punct tampon”, începând cu… Mai mult

Europa

Un singur corovanirus, 28 de state: o comparație a măsurilor anti-Covid-19 decise în fiecare stat membru UE

Iulian Soare

Guvernele din întreaga lume au reacționat la amenințarea coronavirus cu măsuri fără precedent în ceea ce privește limitarea drepturilor cetățenilor, cu scopul de a limita… Mai mult

Stiri

“Business as usual”: Primar arestat preventiv pentru luare de mită – cu mănuși și mască la întâlnirea cu denunțătorul

Vladimir Ionescu

Primarului comunei Crişan, județul Tulcea, a fost arestat preventiv sâmbătă, pentru o mită de 10.000 de euro primită de la reprezentantul unei firme de construcții.… Mai mult

Stiri

Secretar de stat: Analizăm varianta suspendării ordonanței ce obligă operatorii la rambursarea pachetelor turistice

Vladimir Ionescu

Secretarul de stat în Ministerul Economiei Emil-Răzvan Pîrjol a declarat, sâmbătă, că executivul analizează, în contextul pandemiei de Covid-19, suspendarea Ordonanţei 2/2018, care obligă operatorii… Mai mult

Stiri

Ziua NATO în România / Klaus Iohannis: Este vital ca Alianța să se poată concentra şi asupra celorlalte ameninţări şi provocări

Vladimir Ionescu

Ziua NATO în România este marcată în acest an sub semnul unităţii şi solidarităţii euro-atlantice, în contextul unei crize sanitare fără precedent pentru lumea contemporană,… Mai mult