Pe de o parte ne plângem că bugetul nu are destui bani pentru protecţia socială, pe de altă parte statul continuă să subvenţioneze indirect patronii celor care acceptă să lucreze pentru salariul minim pe economie. Adică stabileşte prin lege o sumă ce nu poate asigura existenţa salariatului, după care vine să îi completeze de la buget veniturile pe care nu i le dă firma dar sunt minimul real pentru supravieţuire.
Calculele sunt elocvente :
670 lei brut înseamnă 510 lei net (bani în mână), după ce se reţin 111 lei drept contribuţii sociale la pensie, sănătate şi şomaj, plus alţi 49 de lei ca impozit pe venit. După care vine întrebarea firească. Cum se descurcă cineva cu 17 lei pe zi (4 euro pe zi ca să fim mai pe înţelesul UE şi FMI)) ? Răspuns: extrem de greu şi, dacă are un copil în întreţinere, imposibil : omul nu-şi poate achita pur şi simplu facturile.
Apa caldă din Franţa
Intervin deducerea suplimentară, alocaţia universală pentru copil, cea de sprijin familial, ajutorul pentru plata căldurii ş.a.m.d.
In realitate, însă, statul nu face altceva decât să asigure profiturile nemeritate ale unor afaceri slab productive şi să încurajeze evitarea plăţilor către fisc.Dacă salariul ar fi mai mare, s-ar colecta mai mulţi bani la buget şi, simultan, s-ar degreva statul de o serie de obligaţii asumate, prin reducerea numărului celor aflaţi în imposibilitate de a-şi achita facturile.
Pentru aceasta, nu este nevoie să nici să inventăm roata şi nici să descoperim apa caldă. Este suficient să ne uităm la sora noastră occidentală Franţa, unde la o pensie medie de 1.122 euro corespunde un salariu minim brut de 1.280 euro. Dar nu cifrele absolute reprezintă soluţia, câtă vreme nu ni le putem permite. Ideea este că pensia medie trebuie să se afle foarte aproape de salariul minim.
Câştigători – salariaţii, pensionarii şi bugetul
Ori, în decembrie 2010, pensia medie comunicată official era de 744 lei. Asta înseamnă că salariul minim în România ar trebui să fie de 1.000 lei, sumă rotundă şi uşor de memorat.
1.000 de lei brut înseamnă 741 lei net, după ce se achită 165 lei contribuţii sociale şi 94 lei impozit pe venit. Adică aproximativ 50% în plus la pensii, sănătate şi şomaj, toate cu bugete aflate în mare foame de bani, şi aproape dublu la impozitul pe venit.
Nici 25 de lei ( 6 euro ) pe zi nu reprezintă mare lucru, dar aceşti bani scot familiile cu copii din zona de sărăcie absolută, aşa cum este ea definită internaţional. Si degrevează bugetul de plăţi importante, disponibilizând bani pentru investiţii în infrastructură.
Cea mai bună protecţie socială nu trebuie asigurată de stat, ci de ocuparea unui loc de muncă. Ţine şi de logica economică a reproducţiei lărgite, prin introducerea sumelor câştigate în consumul produselor sau serviciilor realizate, şi de demnitate, măcar prin evitarea unei birocraţii cumplite pentru obţinerea de bani de la stat.
Pierzători – patronii de carton
Atunci, cine ar avea de pierdut ? Patronii de carton, incapabili să vină cu o afacere viabilă, în afara unor costuri cu forţa de muncă ridicole din perspectivă europeană. Sau patronii şmecheri, care plătesc din mână ce nu declară oficial. Reducerea decalajului dintre salariile minime, Franţa comparativ cu România, de la 8:1 spre 5:1 nu ar avea nimic nesustenabil ci ar reflecta mai aproape de realitate decalajul de PIB pe locuitor.
O precizare importantă. Eventuala majorare a salariului minim brut nu trebuie să ducă sub nici o formă la majorarea generală a salariilor, pe motiv de coeficienţi raportaţi la salariul minim pe economie. Cel mult, se poate gândi pentru sectorul de stat o grilă raportată la salariul mediu pe economie, care ar creşte mult mai puţin, dar asta este o altă poveste.
In aceeaşi Franţă şi în practica europeană, salariul minim net trebuie să fie cam jumătate din cel mediu. 741 lei net din 1.000 lei brut ar fi cam jumătate din cei 1.406 lei câştigaţi, în medie, de salariaţii români în 2010. Ceea ce ar închide logic demonstraţia de mai sus.
Referitor la salariul minim, riscograma vă propune o hartă și un sondaj:
Urmărește-ne pe Google News
17 răspunsuri
Cu tot respectul, mi se pare o analiza slaba si facuta pe niste temeiuri eronate. Salariul minim in sine e o idee proasta pentru ca incurajeaza munca la negru, chiar daca 670 de lei e o suma mica, in mediul rural de exemplu gasim destui care sunt vanzatori platiti cu mai putin, dar evident la negru ca nu e voie. Cand calculati pensia medie de la noi si o comparati cu cea din Franta faceti in opinia mea o greseala, intr-un stat cum e Franta, pensiile sunt calculate corect, la noi exista foarte multe pensii speciale care ridica artificial nivelul pensiei medii(daca ar disparea maine v-ar iesi comparatiile cu actualul salariu minim).In concluzie, nu vad cum ar elimina din evaziune aceasta masura.
PS „In realitate, însă, statul nu face altceva decât să asigure profiturile nemeritate ale unor afaceri slab productive” – daca marim salariul minim, vor disparea sau vor fi bagate sub presul muncii la negru?
hai sa nu dăm note la analiză, sa pastram doar argumentele. pe lângă ale Dvs:
salariul minim nu e o prostie și nu are legătură cu munca la negru. important, aici: la celalalt capat se află mult discutatele în aceste zile contracte colective (abia alea o adevarata prostie) (nu-i vorbă, în aceste zile e considerat o prostie și salariul minim): personal cred ca, dimpotriva, salariul minim poate proteja atat piata muncii cat si pe salariat de deformarile pe care le presupune in acest moment renuntarea la contractele colective. salariu minim, dar nu asa (cu o sumuliță fixa si abstracta penttru decident, statul se spala pe maini de salariatul nevoias) – voi scrie zilele urmatoare o opinie referitor la ceea ce inseamna asta din perspectiva codului muncii – sunt țări care au anticipat consecintele si au gasit solutia lor.
franta: da, asa se platesc acolo pensiile – dar ideea e sa ne fixam, totusi, un reper, și să descâlcim un mecanism dpdv al eficientei si al efectelor.
cum ar elimina evaziunea: e limpede ca din salariul minim nu se poate trai, nu? si totusi, omul traieste,isi plateste facturi, se innoadă de la o zi la alta. Cum? face el ceva, ”se descurca”. ei, orice suma e scoasa la lumina – intre acel salariu minim si suma minimă cu care omul subzista in realitate nu in statistici, e un caștig al tuturor. (sau ar trebui sa fie al tuturor)
Absolut de acord cu salariul minim brut de 1000 de lei, cu o remarcă: să fie o singură taxă, de 25%, în locul tuturor prostiilor plătite de angajat și angajator.
Un salariu de 670 de lei nu se va transforma intr-un salariu de 1000 de lei doar pentru ca a dat cineva o lege. Singurul lucru pe care l-ar face o astfel de lege va fi sa desfiinteze majoritatea locurilor de munca cu remuneratii cuprinse intre 670 si 1000 de lei. Patronii de carton care dispar, dispar cu tot cu locurile de munca, asa prost platite, pe care le creeaza. Problema e ce pui in locul lor.
rationament corect. dar daca patronul nu plateste doar acel salariu minim, ci mai plateste, pe langa el, si la negru (oricum e previzibil, ca nimeni nu poate trai si nu-si poate plati facturile din salariul minim)? practic nu ar fi decat de adus la suprafata diferenta de impozite dintre 1000 și 670 de lei. iar patronul poate fi lasat sa respire altfel.
Sau baga la negru tot salariul . Sau transforma contractul cu timp de 8 ore intr-unul de 4 sau 6 ore . Sunt n metode de a fenta o marire a salariului minim . Nu rezolva mai nimic
stiti cam cum e? daca maine statul ar dubla acciza la combustibili (si ar face-o cat e in majoritatea tarilor din U UE), cu cat credeti ca ar creste pretul benzinei, care deja e la fel de scump ca in UE? (sau poate nu dau eu un exemplu relevant?)
Nu vad legatura , fiti mai concret
Diferenta pe care o aduce la lumina va fi acoperita din banii pe care ii lua acasa angajatul la negru. Adica pana la urma tot mai putini bani pentru angajat. Si oricum nu este asta solutia. La fel s-a procedat si in cazul impozitului minim. Statul nu putea sa dovedeasca cine face evaziune si cine nu, asa ca a plecat de la premiza ca face toata lumea. Cu efectele cunoscute.
Deci trebuie sa marim salariul minim ca sa castigam in volumul contributiilor sociale,dumneavoastra sugerand o marire de aproximativ 50%. Sunt doua categorii de angajatori care dau salariu minim: cei care in cazul cresterii la 1000 de lei vor trece pe cartea de munca 1000 de lei, si cei care vor plati totul la negru.Pentru fiecare angajator care trece „la negru” statul pierde 160 de lei, iar pentru fiecare angajator care mareste salariul la 1000 de lei, statul castiga 100 de lei in plus. Concluzia: daca mai mult de 38% dintre acesti angajatori trec „la negru”, statul pierde bani, iar in tara evaziunii ridicate la rang de arta, nu m-as mira.Guvernul ar face mai bine sa reformeze ANAF si sa reduca masiva evaziune din comert, inainte de a crea instrumente aproximativ inutile care sa mascheze gunoiul de sub pres.
e corect calculul pe salarii, cu un amendament: trecerea la salariul de 1000 nu e atat de solicitatnta incat sa impingaintreg salariul la negru. in plus, cea mai mare parte dinb banii aia patroul oricum ii plateste sub forma sau alta.
cealalta: da, anaf, dar nu doar evaziunea din comert – toate institutiile anaf cobtroleaza si terciuesc doar firmele mici si mijlocii.
„Taxarea muncii reprezintă 72% din totalul impozitelor plătite de o firmă medie, obligând-o la un efort administrativ excesiv, care plasează România pe ultimul loc în UE, potrivit Băncii Mondiale.”
(http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/impozitarea-muncii-in-romania-cea-mai-impovaratoare-din-ue-141769.html)
Nu stiu exact cum e cu patronii de carton, dar in conditiile in care munca e supra-taxata, a mari salariul minim atat de mult probabil ca ar pune si mai multa presiune pe firme. Ori a face afaceri (oneste, chiar si daca de carton) in Romania este deja un lucru extrem de dificil.
Stiu cel putin un exemplu de firma in care o parte din angajati sunt platiti cu salariul minim, dar au si ceva comision de vanzari, in masura in care depasesc un anumit plafon. Daca aproape dublati contributiile unui astfel de angajator – carton sau nu – sunt sanse sa-l bagati sub apa. Nu mi-e clar cine ar beneficia. In mod cert nu angajatii.
Mi se pare buna ideea de „living wage” dar strict pentru a recompensa in vreun fel (de ex. prin procent de contributii mai redus) firmele care aplica asa ceva, nu ca obligativitate pentru toate firmele, cred ca are un potential distrugator pentru productivitate. E destul ca nu facem fata concurentei unor tari care produc foarte ieftin pe baza unor salarii mici si lipsei protectiei sociale, ca sa nu ne impuscam in picior si mai mult.
Si sunt sceptic in privinta analizelor care asuma implicit incapacitatea pietei muncii de a echilibra salariile in asa masura incat este nevoie de astfel de interventii brutale, gen 1000 RON salariul minim. Nu vad dovezi care sa sprijine acest lucru.
De curiozitate, aveti cunostinta de vreun studiu care sa coreleze pozitiv usurinta de gasi un job cu cresterea salariului minim? Ca pana la urma cea mai buna protectie sociala o putem asigura cand toata lumea care poate sa munceasca, munceste.
salariul minim nu a existat pana in 2004 in china, iar acum oricum este extrem de mic pentru a doua economie a lumii
orice interventie „din pix” a guvernului in economie este gresita, oriunde ar aparea. daca maine scrie in MO ca salariul minim pentru un trai decent tre sa fie de 1,000 eur/luna nu inseamna ca el va fi efectiv platit. inseamna ca toti cei care au sub 1,000 eur/luna pe cartea de munca trec la negru. bunastarea nu se face din pix de la palatul victoria. asta se numeste legea economica si e imuabila
in agricultura sa platesti cu tot cu taxe 800 ron pe luna si sa ajungi la 1400 ron pe luna pe cap de angajat este o poveste. din cauza asta se lucreaza la negru. eu nu as avea o problema sa dau 16% la cat ii dau efectiv zilierului, dar sa imi impuna 1000 de ron plus taxe nu ma face decat sa trec si mai abitir pe langa lege. cam asa sta treaba, daca iesiti putin din birou sa vedeti cum e in domeniul in care este implicata 28% din populatie