fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Autoprotecţia socială intermediată de stat. Regula contribuabilului asistat

de Marin Pana 16.3.2011

În România, numarul asistaţilor social a crescut de la 6,4 milioane în 2004, la 13,9 milioane în 2008, adică de la mai puţin de 30% din populaţie la aproape 65%. În mod evident, această inversare de roluri este ridicolă, deoarece este absurd ca o minoritate ceva mai înstărită să susţină două treimi din populaţie.

Mai mult, solidaritatea socială este tot mai prost ţintită, după cum arăta un studiu al Autoritatăţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, întocmit în colaborare cu UNICEF România şi Banca Mondială.

Potrivit acestuia, rata sărăciei a fost estimată în creştere de la 5,7% în 2008 la 7,4% în 2009, cu un spor de circa 400 de mii de persoane. Contrar celor clamate oficial şi în ciuda sumelor masive cheltuite, performanţa actualului sistem de protecţie socială a scăzut şi va continua să scadă, cu precădere în zonele urbane afectate de şomaj.

De la mai puţin de 10% din bugetul consolidat al statului până în 2000, cheltuielile sociale au urcat la 14% -16% pe vremea guvernării Năstase, au sărit la 20% – 26% în intervalul 2005 – 2008 şi au mai făcut un salt la 33% -34% exact în perioada de criză a ultimilor doi ani (vezi graficul de mai jos).

In 2009, au fost cheltuiţi cu asistenta sociala 15,1 miliarde de euro, ceea ce a însemnat 13% din PIB sau 33% din bugetul general consolidat. In 2010, pe fondul accentuării crizei şi al reducerilor salariale în sectorul bugetar, asistenţa socială a însumat 16,3 miliarde euro, 13,4% din PIB şi 34% din bugetul general consolidat.

Cea mai mare parte a acestor bani a finanţat pensile, care au crescut cu 124% în euro din 2006 încoace, exact dublu faţă de salarii. În statisticile europene, cheltuielile cu pensiile publice figurează la cheltuieli cu asistenţa socială. Deşi ca procentaj în PIB, România ocupă penultimul loc în UE după criteriul privind asistenţa socială, la cheltuielile cu pensiile, România se situeaza pe locul şase si pe primul loc în rândul celor mai noi zece ţari ce au aderat la UE.

Pe lângă pensiile prea mari faţă de posibilităţile date de creşterea economică, o bună parte din bani circulă inutil de la cel taxat către stat şi înapoi, singura motivaţie fiind una electorală.

Două treimi din populaţia României figurează ca asistată social

Conform datelor puse pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru prestaţii sociale, în luna noiembrie 2010 figurau în evidenţe nu mai puţin de 6,14 milioane beneficiari nominali ai unui număr de 43 de drepturi sociale ( unii cumulau şi şapte – opt prestaţii), în sumă de 647,2 milioane lei, la care se adăgau 200 de mii de persoane ce primeau un ajutor social de sănătate ce însuma alte 10 milioane lei.

Am scris beneficiari nominali, deoarece, de exemplu, alocaţia pentru cei 3,56 milioane de copii sub 2 ani le revine (sau ar trebui să revină) de fapt acestora. Sau, subvenţia pentru încălzire, cu doar 30 de mii beneficiari conform facturilor venite în noiembrie, foloseşte întregii familii.

S-ar putea dovedi mai util pentru toată lumea ca statul să nu mai perceapă banii pe care îi dă exact aceloraşi cetăţeni sub formă de prestaţii sociale. Manieră de lucru ce ar termina cu protecţia socială generalizată şi ar favoriza declararea corectă a veniturilor. Asta nemaivorbind de reducerea aparatului birocratic ce trebuie să gestioneze zeci de milioane de prestaţii sociale.

Citiţi  mâine:

De ce România NU este stat asistenţial. De ce România este stat populist

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.3.2011

Un raspuns

  1. Cei smintiți și cei mișei. Și cei lucizi » CursDeGuvernare.ro
    3.8.2012, 7:54 am

    […] Dl. Ponta – ”români”. Cei care au o problemă cu ”asistențialitatea, să citească AICI despre cum se asistă ei pe ei înșiși și cum guvernul îi târăște, cu ”asistența” lui cu tot, într-o nebunie cum e cea pe care […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Nicușor Dan: Am găsit la Primărie datorii de 3 mld. lei către furnizori și popriri pe conturi de 70 mil. lei

Vladimir Ionescu

Primăria Capitalei are datorii de aproximativ trei miliarde de lei, iar 70 de milioane de lei sunt blocați în conturi, din cauza unor popriri, a… Mai mult

Stiri

[RBL] Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României

Vladimir Ionescu

Prima ediție a Conferinței Naționale RBL s-a încheiat astăzi, aducând în prim-plan subiecte ca digitalizare, debirocratizare, finanțare și inovație. Cea de-a treia zi a început… Mai mult

Stiri

Toți ochii pe BCE: Va da, sau nu un semnal privind un nou pachet de sprijin pentru zona euro

Raluca Florescu

Economiștii și investitorii așteaptă joi, când are loc ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene, un semnal din partea președintelui Christine Lagarde (foto) că… Mai mult

Europa

Studiu al Universității Cambridge: Tinerii devin, cu fiecare generație, mai nemulțumiți de starea democrației

Mariana Bechir

Tinerii sunt mai puţin satisfăcuţi de democraţie şi mai dezamăgiţi decât în orice altă perioadă a ultimului secol, mai ales în Europa și America de… Mai mult

Europa

Ritm record de revenire a economiei americane: PIB-ul a înregistrat un avans de 33,1% în T3

Vladimir Ionescu

Economia americană a revenit pe creștere în trimestrul al treilea, când Produsul Intern Brut a înregistrat un avans record de 33,1% în ritm anual, potrivit… Mai mult

Stiri

Asociația Școlilor Particulare atacă în instanță deciziile de închidere a școlilor din cauza Covid

Vladimir Ionescu

Asociația Școlilor Particulare (ASP) cere autorităților să renunțe la transferul în online a cursurilor în localitățile ce depășesc incidența de trei cazuri Covid-19 la 1.000… Mai mult

Europa

Reuniune de criză a Consiliului European – pe agendă valul 2 al pandemiei

Iulian Soare

Liderii Uniunii Europene participă, joi, la o ședință de criză în sistem de videconferință la care discuta măsurile necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19. Înaintea videoconferinței,… Mai mult