Campania de credibilizare a planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia a dat roade, scumpirea energiei a ajutat și Comisia Europeană a aprobat planul, după ce îl criticase foarte sever în februarie anul trecut. Una dintre condiții este ca statul să vândă „cel puțin 20% din acțiunile companiei până în anul 2026”.
A fost aprobat astfel și ajutorul de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde euro (13,15 miliarde lei). „Măsura va permite societății să își finanțeze planul de restructurare și să își restabilească viabilitatea pe termen lung”, potrivit unui comunicat al Executivului European.
„Comisia a constatat că ajutorul este adecvat, deoarece abordează atât problemele de lichiditate ale societății, cât și pe cele legate de solvabilitate”, spune Comisia.
Preocupat de ce va primi Statul Român în schimbul ajutorului dat CE Oltenia, Executivul European precizează că „remunerația statului va fi realizată prin câștiguri nete pozitive preconizate, care vor face să crească valoarea participației publice în CE Oltenia, și prin cesionarea până în 2026 a cel puțin 20 % din acțiunile deținute de stat, astfel cum se prevede în planul de restructurare”.
Un plan foarte criticat la Bruxelles
În martie 2021, Ministrul Energiei, Virgil Popescu, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu și secretarul de stat de la Energie, Dan Dragoș Drăgan zburau la Bruxelles pentru a-i convinge pe reprezentanții Comisiei Europene că este viabil planul de restructurare, pe care aceasta tocmai aproape că îl desființase.
Atunci, Comisia avea „îndoieli cu privire la faptul ca planul de restructurare propus are o durată corespunzatoare și ar conduce la restabilirea viabilității societății CE Oltenia la sfârșitul perioadei de restructurare, deoarece nu este evident că CE Oltenia va obține o rentabilitate suficientă și că va putea ramâne pe piață fără ajutor suplimentar”.
Acum, Comisia spune că planului „i-au fost aduse modificări și îmbunătățiri semnificative”. În afară de condiția vânzării pachetului de 20% de acțiuni, probabil prin Bursă, nu sunt menționate detalii relevante.
Una dintre cele mai mari probleme ale planului era că ajutorul de stat se baza pe „venituri ipotetice”, în condițiile în care, de exmplu, compania nu avea contracte de furnizare de electricitate pe termen mai lung. Pentru că nici reglementările nu sunt favorabile.
Între timp, planul de restructurare al CE Oltenia a primit o susținere neașteptată din patea pieței, unde energia s-a scumpit de mai multe ori, anul trecut.
Compania a vândut energie la prețuri exorbitante (1.100 lei/MWh în octombrie, de pildă) și nu pe piața spot, ci pe piața contractelor bilaterale a Bursei de energie OPCOM.
Și sunt șanse infime ca prețurile să scadă până la nivelurile eventual estimate în planul de restructurare, atunci când acesta a fost criticat la Bruxelles.
O campanie de credibilizare asiduă
Restructurarea înseamnă închiderea unor grupuri de producție energetică pe cărbune de 1.605 MW putere instalată și înlocuirea lor cu capacități de circa 1.300 MW în grupuri noi pe gaze natuale și cu capacități de 700 MW în parcuri fotovoltaice.
Obstacolele nu au întârziat: Fondul Proprietatea (FP), care are 20% din acțiunile CE Oltenia, s-a opus majorării de capital, care ar putea aduce bani în conturile companiei.
Totuși, a urmat o serie de acțiuni menite să dovedească viabilitatea planului.
- Compania a semnat angajamente pe termen lung de furnizare de electricitate angro, urmând să fie semnate contractele ferme când se vor apărea și reglementările favorabile.
- CE Oltenia a mandatat BERD să sindicalizeze un credit pentru construcția de noi capacități pe gaze și fotovoltaice.
- BERD analizează cum să finanțeze direct proiectele de parcuri fotovoltaice ale CE Oltenia.
- OMV Petrom s-a oferit să se asocieze cu CE Oltenia în firmele de proiect (SPV – special purpose vehicle) pentru construcția parcurilor fotovoltaice.
- Au fost trimise la Banca Europeană de Investiții (BEI), pentru aprobarea unei finanțări nerambursabile de peste 469,5 milioane de euro, prin Mecanismul 10d , proiectele pentru construcția celor 8 parcuri fotovoltaice pe depozitele de cenușă și zgură ale CE Oltenia.
- Pentru fiecare proiect fotovoltaic, CE Oltenia vine cu aport în natură la SPV umând ca investitorii interesați să vină cu aport în numerar pentru finanțarea construcției parcurilor, care vor avea o capacitate totală de 735 MW.
- Un consorțiu sud coreean a trimis o ofertă neangajantă pentru a deveni partener la SPV – ul care va costrui una dintre cele două capacități noi pe gaze, la Turceni și Ișalnița.
- Nu mai puțin important: oficialii CE Oltenia au fost foarte prezenți în dezbaterile energetice și și-au susținut planurile, acretitând chiar ideea că România va renunța la cărbune până la sfârșitul deceniului.
- Și, pentru a demonstra importanța vitală a CE Oltenia pentru siguranța eneregetică a României, Guvernul a continuat să dea ajutoare de stat pentru achiziția de certificate de emisii, a căror scumpire explozivă a și declanșat insolvența de facto a companiei.
Astfel că, acum, „sprijinul public este însoţit de garanţii pentru a asigura că denaturările concurenţei care s-ar putea produce sunt reduse la minimum şi că măsurile vor sprijini obiectivele de decarbonizare ale UE, în concordanţă cu Pactul verde european”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv responsabilă cu politica de concurenţă.
CE Oltenia este unul principalii producători de electricitate ai României, care acoperă în medie circa 20% din consum (15,84%, joi, la ora 12.05, potrivit operatorului de sustem Transelectrica – TEL).
Are o capacitate instalată de circa 3.000 MW, în patru termocentrale, Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova 2, care folosesc lignitul extras din carierele de suprafață din regiune.
În 2020, compania a înregistrat pierderi de peste 900 de milioane de lei, anul respectiv fiind al treilea an cu minus. Compania trebuie să plătească certificate de emisii tot mai scumpe, pentru a i se putea permite să producă energie din cărbune.
Ce mai spune Comisia Europeană
Comunicatul Comisiei Deuropene descrie evoluția evenimentelor astfel:
„Societatea este al treilea cel mai mare producător de energie electrică din România și este importantă din motive de siguranță și de adecvare a sistemului energetic național.
La 5 februarie 2021, Comisia a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă planul de restructurare prezentat de România la 4 decembrie 2020 și măsurile de ajutor de restructurare aferente, menite să îl sprijine, sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai exact cu Orientările Comisiei privind ajutoarele pentru salvare și restructurare.
Măsura adoptată de România
În cursul investigației aprofundate, România a prezentat un plan revizuit de restructurare a societății pentru perioada 2021-2026, căruia i-au fost aduse modificări și îmbunătățiri semnificative.
Planul va fi sprijinit de un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde EUR, sub formă de granturi, sub forma unei garanții de stat pentru un împrumut, a unei injecții de capital și a unei conversii a împrumuturilor în granturi.
Planul de restructurare are la bază planul României, care se înscrie în eforturile de decarbonizare, de înlocuire a producției de energie electrică pe bază de lignit cu energie electrică produsă din gaze naturale și din surse regenerabile (energie solară și hidroelectrică), care emit mai puțin sau nu emit deloc CO2.
Se preconizează că acest lucru va ajuta societatea să își îmbunătățească amprenta de mediu și, în același timp, să își reducă costurile de funcționare.
În plus, planul de restructurare va reduce costurile și va îmbunătăți eficiența societății, printre altele prin măsuri organizatorice și manageriale (de exemplu, îmbunătățirea proceselor) și prin măsuri financiare (optimizarea împrumuturilor bancare ori cesionarea sau vânzarea de active).
Planul prezentat de România sprijină, în general, obiectivele ecologice ale decarbonizării stabilite în Planul de redresare și reziliență al României.
Cu toate acestea, evaluarea de către Comisie a ajutorului de stat acordat pentru planul de restructurare a CE Oltenia, realizată prin prezenta decizie, este separată și nu aduce atingere evaluării de către Comisie a punerii în aplicare a Planului de redresare și reziliență al României.
Evaluarea Comisiei
Comisia a evaluat planul de restructurare și ajutorul de restructurare în conformitate cu Orientările privind ajutoarele pentru salvare și restructurare.
Orientările permit o intervenție a statului într-o întreprindere aflată în dificultate financiară numai în anumite condiții, impunând în special ca întreprinderea să realizeze un plan de restructurare solid pentru a asigura restabilirea viabilității sale pe termen lung, ca aceasta să contribuie la costul propriei restructurări, ca denaturarea concurenței să fie limitată și ca măsura să contribuie la un obiectiv de interes comun.
Comisia a constatat că ajutorul este adecvat, deoarece abordează atât problemele de lichiditate ale societății, cât și pe cele legate de solvabilitate.
În special, Comisia a constatat că România va fi remunerată în mod corespunzător pentru ajutor. În acest sens, remunerația statului va fi realizată prin câștiguri nete pozitive preconizate, care vor face să crească valoarea participației publice în CE Oltenia, și prin cesionarea până în 2026 a cel puțin 20 % din acțiunile deținute de stat, astfel cum se prevede în planul de restructurare.
Totodată, Comisia a considerat că ajutorul este proporțional, contribuția proprie a societății și a investitorilor de pe piață la costurile de restructurare preconizate ridicânduse la peste 30% din costurile restructurării (1,24 miliarde EUR), jumătate din această contribuție constând în noi finanțări din partea unor investitori privați și a unor instituții financiare acordate în condiții de piață.
În fine, sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru a limita potențialele denaturări ale concurenței generate de ajutor.
Printre acestea se numără crearea de către CE Oltenia, alături de alți producători de energie electrică, a unor vehicule cu scop special dedicate coinvestițiilor și exploatării centralelor pe bază de gaze naturale și a centralelor fotovoltaice, precum și interzicerea achiziționării de interese în operatorii concurenți și invocarea sprijinului de stat ca avantaj competitiv în comunicările societății.
Comisia a constatat, de asemenea, că ajutorul va sprijini decarbonizarea producției de energie electrică în România și, în general, în Europa, în concordanță cu obiectivele UE stabilite în Pactul verde european și cu normele de mediu ale UE.
Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura aplicată de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat.
Context
Normele UE privind ajutoarele de stat, în special Orientările Comisiei privind ajutoarele pentru salvare și restructurare, permit statelor membre să sprijine, în anumite condiții stricte, întreprinderile aflate în dificultate.
În februarie 2020, Comisia a aprobat ajutorul pentru salvare acordat de România societății CE Oltenia.
Ajutorul pentru salvare aprobat de Comisie în februarie 2020, precum și ajutorul de restructurare aprobat prin prezenta decizie abordează dificultățile pe termen lung ale CE Oltenia.
Planul de restructurare garantează că viabilitatea societății poate fi restabilită fără continuarea sprijinului din partea statului.”
