Guvernul a aprobat încă un ajutor de stat pentru Complexul Energetic Oltenia, de peste 1,18 miliarde de lei (241,4 mil. euro), pentru ca al doilea cele mai mare producător de electricitate al României să poată cumpăra mare parte din certificatele de emisii de gaze de seră, pe care trebuie să le dețină, pentru că producția sa pe bază de cărbune este poluantă.
Ajutorul aprobat miercuri se adaugă celui acordat anul trecut, de 252 milioane de euro, care a fost inițial un împrumut dat de Trezoreria de stat, în februarie 2020, dar care nu a mai fost rambursat. Odată creditul transformat în ajutor de stat, CE Oltenia a fost obligată să trimită la Bruxelles un plan de restructurare.
Riscurile operațiunii
Planul de restructurare trimis nu numai că nu a fost aprobat de Comisia Europeană, ci a fost sever criticat și CE Oltenia riscă să fie obligată să returneze ambele ajutoare de stat, dacă planul, eventual îmbunătățit, tot nu va fi aprobat.
O asemenea perspectivă echivalează cu intrarea în insolvență a CE Oltenia, în cel mai fericit caz, și cu mari probleme pentru sistemul energetic românesc.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu spusese, anterior, că a înțeles din discuţiile pe care le-a avut cu oficialii europeni, aceștia ar fi primit mai bine a doua variantă a planului, deși cu totul altceva spune scrisoarea Comisiei Europene, care l-a făcut să meargă în grabă la Bruxelles să susțină valabilitatea planului.
(Citiți și: „Ajutor de stat pentru CE Oltenia pentru achiziția de certificate de emisii”)
Aprobarea noului ajutor de stat face parte dintr-o adevărată ofensivă de convingere a Comisiei Europene că planul de salvare a CE Oltenia este fezabil.
Campania de convingere a Comisiei Europene
Odată cu aprobarea ajutorului de stat, Guvernul a surprins piața electricității din România cu anunțul că la CE Oltenia se va reduce de peste 5 ori capacitatea instalată de producție energetică din lignit, „de la 3570 MW (începutul anului 2021), la 660 MW (numai două grupuri la Rovinari) la începutul anului 2027, ceea ce înseamnă o reducere de 82% în 6 ani. Reducerea anuală de emisii de CO2 provenite din lignit este de 4 milioane tone (de la 8,6 mil. tone în 2021 la 2,6 mil. tone în 20207)”, potrivit notei de fundamentare a OUG de aprobare a ajutorului de stat.
Inițial CE Oltenia anunțase că va închide definitiv doar două grupuri energetice pe cărbune, iar acum se anunță că va rămâne cu două grupuri.
(Citiți și: „CE Oltenia anunță că închide definitiv două grupuri energetice pe cărbune”)
Totodată compania a încheiat acorduri de livrare de electricitate pe termen lung, din nou un argument pentru a convinge Comisia Europeană că planul său de restructurare merită să fie aprobat.
Absența unor contracte pe termen lung, care să certifice perspectiva veniturilor viitoare, a fost de asemeni criticată de Comisie, ca fiind un punct slab al planului de restructurare. De fapt, Comisia a remarcat că reglementările din România nici nu permit, încă încheierea unoer contracte pe termen lung.
Planul de decarbonare al CE Oltenia prevedea închiderea nor grupuri de producție energetică pe cărbune de 1.605 MW putere instalată și înlocuirea lor cu capacități de circa 1.300 MW în grupuri noi pe gaze natuale și de 700 MW în parcuri fotovoltaice.
