luni

8 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 martie, 2021

Virgil Popescu, Bogdan Chirițoiu, Dan Dragoș Drăgan

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu și secretarul de stat de la Energie, Dan Dragoș Drăgan (foto) vor încerca, luni şi marţi la Bruxelles, să-i convingă pe reprezentanții Comisiei Europene că planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia este realist și va face din marele producător de electricitate al României o companie viabilă.

La începutul lunii trecute, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare prin care își exprimă tocmai îndoiala că planul de restructurare va conferi viabilitate CE Oltenia și a obiectat privind realismul multora dintre argumentele acestuia.

„Luni vom avea discuţii cu comisarul european pentru Dezvoltare Regională, pentru Fondul de tranziţie justă, şi cu doamna comisar Adina Vălean. Marţi ne vom întâlni cu doamna comisar pentru Concurenţă şi cu cea pentru Energie”, a declarat Virgil Popescu, vineri, citat de Agerpres.


În  fapt, oficialii român răspund invitației Comisiei Europene, ca „în termen de o lună de la data primirii prezentei scrisori, (România) să își prezinte observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea contribui la evaluarea ajutorului de restructurare care face obiectul prezentei proceduri”, potrivit documentului emis de Directoratul general pentru concurență al Comisiei.

Scisoarea a fost trimisă în 5 februarie.

Fără CE Oltenia România rămâne fără suficient curent

Scrisoarea Comisiei Europene amintește analiza sistemului energetic național realizată de Transelectrica, a cărei concluzie a  fost că „începând cu anul 2022, având în vedere ca toate unitățile CE Oltenia se vor opri, rețeaua națională de energie electrică va avea o problema majoră de adecvanță, deoarece nu va mai avea sursele necesare pentru a acoperi consumul chiar și cu utilizarea maximă a capacității de import transfrontaliere”

Astfel că ministrul Finanțelor a evitat să răspundă la întrebarea: ce se va întâmpla dacă planul de restructurare a CE Oltenia nu va primi acest aviz favorabil până la finele lunii aprilie, când este așteptat.


Aplicarea planului de restructurare va costa 3,5 miliarde de euro, în primii cinci ani, din care CE Oltenia ar urma să contribuie cu 1,5 miliarde de euro din fonduri proprii, bugetul de stat cu 1,328 miliarde de euro, iar 711 milioane de euro ar veni din Fondul pentru modernizare înființat de Comisia Europeană.

(Citiți și: „Planul de restructurare al CE Oltenia va fi trimis la Bruxelles, cu propuneri de investiții de 3,5 mld. euro”)

Cele 1,328 miliarde de euro de la bugetul de stat ar acoperi creditul de la Trezoreria Statului de 252 milioane de euro, transformat în ajutor de stat, un împrumut suplimentar garantat de stat de 310 milioane de euro şi o subvenţie de stat de 770 milioane de euro.

Îndoielile Comisiei Europene

„Comisia are îndoieli, în acest stadiu, cu privire la faptul că ajutorul de restructurare planificat în favoarea societății CE Oltenia îndeplinește condițiile principale prevăzute în Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate și, prin urmare, că acesta ar putea fi declarat compatibil cu piața internă”, conform tratatului de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE).

Cel mai mult Comisia se îndoiește de:

  • „prezența unei contribuții proprii reale și efective, fără ajutor din partea beneficiarului,
  • prezența și eficacitatea repartizării sarcinilor,
  • restabilirea viabilității pe termen lung și restructurarea într-un termen rezonabil și de
  • prezența și eficacitatea unor măsuri compensatorii valabile.

Ca urmare Comisia „are îndoieli cu privire la faptul ca planul de restructurare propus are o durată corespunzatoare și ar conduce la restabilirea viabilității societății CE Oltenia la sfârșitul perioadei de restructurare, deoarece nu este evident că CE Oltenia va obține o rentabilitate suficientă și că va putea ramâne pe piață fără ajutor suplimentar”.

Principalele critici la care trebuie să răspundă oficialii români

Reproșurile principale privind realismul planului de restructurare a CE Oltenia vizează următoarele:

  • nu se au în vedere cesionări majore de active care ar putea funcționa ca o afacere de sine stătătoare și ar putea furniza venituri din vânzari în sprijinul realizării obiectivelor incluse în plan.
  • contribuția proprie a CE Oltenia se ridică la 42 % din costurile totale de restructurare, dacă se ia în calcul finanțarea din Fondul (european) pentru modernizare, și la 53 % fără finanțarea din axceastă sursă.
  • planul se bazează pe venituri ipotetice, cum sunt acela din vânzări de electricitate de 1,3 miliarde de euro până în 2025, deși compania are în derulare în prezent contracte de numai 200 de milioande de euro, din cauza onor constrângeri ale legislației care nu vor fi eliminate mai devreme de jumătatea anului 2021.
  • astfel că „România se bazează numai pe veniturile preconizate din vânzările de energie electrică pe piețele centralizate ale OPCOM, care nu sunt nici reale, nici efective”.
  • „din cauza flexibilității insuficiente a legislației naționale actuale a României, durata maximă de livrare în temeiul unor astfel de contracte de vânzare nu depășește un an și jumătate”.
  • planul invocă și „venituri din acorduri bilaterale de achiziție de energie electrică pe termen lung în valoare de 150 de milioane euro, care nu pot fi însă încheiate în mod legal până când legislația națională din România nu se modifică în acest sens”.
  • aproape 60 % din măsurile de restructurare (768 milioane de euro) sunt grantuir necondiționate din partea statului sau a unor resurse din Fondul pentru modernizare, care nu necesită nicio rambursare.
  • este puțin probabil ca un creditor de pe piață să fi acceptat să finanțeze CE Oltenia în aceleași condiții. Prin urmare, măsurile conferă un avantaj economic societății CE Oltenia, pe care aceasta nu l-ar fi putut obține în condițiile pieței.
  • primele rezultate nete pozitive semnificative, de aproximativ 938,5 milioane euro cumulat, sunt prevazute în intervalul 2026-2030. Planul de restructurare are nevoie de 10 ani pentru a-și produce efectele, dar regulile europene spun că viabilitatea pe termen lung a beneficiarului trebuie să se restabilească „într-un termen rezonabil, iar perioada de restructurare ar trebui sa fie cât mai scurtă posibil. „România nu a furnizat un plan de restructurare care să fie cât mai scurt posibil (maximum cinci ani).
  • acționarul minoritar Fondul Proprietatea (21,56% din titalul acțiunilor) și alți acționari (1,44%) nu vor contribui la efortul de restructurare, dar ar beneficia în mod indirect de grantul din partea statului în favoarea CE Oltenia, printr-o potențială creștere a valorii participației lor.

(Descărcați de AICI Scrisoarea Comisiei Europene privind Planul de restructurare a CE Oltenia)

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: