duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 mai, 2021

 

Termenul realist de renunțare la producţia de energie pe bază de cărbune ar fi „probabil finalul acestui deceniu”, a declarat Daniel Burlan, președintele directoratului Complexului Energetic Oltenia, într-un interviu pentru Agerpres.


CE Oltenia acoperă, în general, circa 20% din consumul de electricitate al României  și ia în considerare o lungă tranziție la energie regenerabilă, incluzând construcția de capacități bazate pe gaze naturale, în Planul de Restructurare și Decarbonare a companiei, o soluție sever criticat de Comisia Europeană.

Comisia Europeană a mai criticat, printre altele, atât nerealismul estimării prețurilor viitoare ale certificatelor verzi, dar și faptul că CE Oltenia nu se bazează pe contracte de vânzare a electricității pe termen  lung și nici pe parteneri financiari care să suporte costurile restructurării și a tranziției la producția de energie regenerabilă.

(Citiți și: „Salvatorii CE Oltenia – la Bruxelles: marile îndoieli ale Comisiei”)

„Trecerea la energie regenerabilă nu se poate face decât etapizat, astfel încât sistemul energetic să continue să fie alimentat la parametrii normali. Şi este evident că nu ne putem baza doar pe importuri, pentru că această opţiune ar fi nesigură pentru România. În acest context, soluţia de tranziţie este folosirea gazului”, spune Daniel Burlan.

Pentru durata îndelungată a tranziței, directorul CE Oltenia invocă studiului operatorului sistemului energetic național Transelectrica privind adecvanța sistemului.


„În ceea ce priveşte tranziţia de la producţia pe bază de lignit la capacităţile pe gaze şi fotovoltaice, trebuie menţionat că decizia cu privire la capacitatea instalată nu aparţine CE Oltenia, ci are la bază analizele de adecvanţă ale Transelectrica, iar acestea pot include şi pârghii pentru menţinerea în rezervă a unor capacităţi”,a spus Daniel Burlan.

CE Oltenia se bazează pe fonduri proprii pentru a acoperi scumpirea certificatelor verzi

Directoratul companiei recunoaște că ajutorul de stat suplimentar de peste 644 milioane de lei, acordat de guvern  pentru achiziţionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, rezolvă problema „parţial, în condiţiile în care preţul certificatelor de CO2 a crescut foarte mult. În Planul de Restructurare propus am estimat valori între 26 şi 35 de euro pentru un certificat, iar preţul a depăşit pragul de 44 de euro”, a recunoscut Daniel Burlan.

„Diferenţa va fi acoperită din fonduri proprii, ale companiei, astfel încât la finalul perioadei de conformare, adică la sfârşitul acestei luni, să avem toate certificatele cumpărate”, a spus Daniel Burlan.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cât privește criticile Comisiei Europene, Daniel Burlan a spus că „CE Oltenia identifică parteneri care să susţină planul de restructurare şi decarbonare, pentru că vorbim de o acţiune cu impact la nivel naţional”.

Complexul Energetic Oltenia riscă falimentul tocmai pentru că nu are bani pentru certificatele verzi de care are nevoie pentru a continua să producă energie pe bază de cărbune. Dacă planul de restructurare nu va fi aprobat la Bruxelles, compania ar trebui să returneze statului ajutoare de stat de jumătate de miliarde de euro – ceea ce nu este posibil.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: