Din acest ghid vei afla ce sunt obligațiunile junk, cine le emite și ce avantaje și dezavantaje au aceste titluri de capital.
Ce este o obligațiune
Înainte de a detalia ce sunt obligațiunile junk trebuie să explicăm pe scurt, ce sunt obligațiunile.
Obligațiunile sunt titluri de creanță prin care emitentul acestora se împrumută de la potențiali investitori (cei care vor să devină deținători de obligațiuni).
Practic, investitorul care cumpără o acțiune îl împrumută pe emitent cu o sumă de bani, iar acesta din urmă este obligat ca la o dată viitoare denumită scadență sau maturitate să îi returneze deținătorului valoarea obligațiunii.
În plus, emitentul îi va plăti investitorului o dobândă anuală numită cupon, care reprezintă câștigul (profitul) pe care îl obține deținătorul titlului de capital.
Tipuri de obligațiuni
„Obligațiunea reprezintă, de fapt, un împrumut sub formă de titlu de valoare, dar sub o altă denumire: emitentul de obligațiuni este echivalentul debitorului, deținătorul de obligațiuni este echivalentul creditorului, iar cuponul reprezintă dobânda”, se precizează într-un ghid realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Emitentul obligațiunilor poate fi o companie (în acest caz este vorba despre obligațiuni corporative), o autoritate locală sau regională precum primăriile ori consiliile județene (acestea emit obligațiuni municipale) sau autoritatea centrală, Guvernul, care emite titluri prin Ministerul Finanțelor (obligațiuni de stat). Există și obligațiuni internaționale, acestea fiind obligațiuni emise într-un anumit stat de către entități din afara statului respectiv.
Ce sunt obligațiunile junk și riscul de default
Revenind la ce sunt obligațiunile junk, acestea sunt obligațiuni care prezintă un risc mai mare de neplată (de default). Ele pot fi emise atât de guverne, cât și de corporații.
Obligațiunile junk sunt emise de companii sau de state care se confruntă cu dificultăți financiare și care au un risc mai mare de a nu plăti dobânzile aferente către investitori sau de a nu rambursa la scadență valoarea obligațiunii (adică a sumei de bani plătite pentru obligațiunile respective de investitor).
Dacă emitentul unei obligațiuni ratează un termen de plată pentru o dobândă sau scadența pentru returnarea valorii obligațiunii, atunci se consideră că aceasta este în default (neplată).
Obligațiunile junk au un risc mai mare de default din cauza unui flux de venituri incert sau a lipsei unor garanții suficiente, se arată într-un ghid realizat de investopedia.com.
Ce sunt obligațiunile junk și ce randament au
Obligațiunile junk sunt numite și obligațiuni cu randament ridicat deoarece randamentul mai mare este necesar pentru a ajuta la compensarea riscului mai mare de neplată, mai notează sursa citată. Cu alte cuvinte, dobânda oferită pentru astfel de obligațiuni este mai mare decât cea oferită pentru obligațiunile emise de corporații și state solide din punct de vedere financiar.
Companiile și guvernele sunt dispuse să plătească dobânzi mai mari deoarece au nevoie de bani pentru a-și finanța diversele operațiuni și proiecte.
Ce sunt obligațiunile junk – exemple de rating
Agențiile internaționale de rating precum Standard and Poor’s Global Ratings, Moody’s și Fitch Group sunt cele care conferă un anumit rating diferitelor obligațiuni emise de guverne și corporații.
Obligațiunile care primesc un rating bun sunt considerate obligațiuni cu grad investițional, în vreme ce obligațiunile junk – ce primesc un rating sub un anumit prag – sunt considerate a fi titluri speculative (fără grad investițional).
Agențiile internaționale de rating au diverse sisteme de notare a obligațiunilor în funcție de cât de riscante sunt acestea.
Ce sunt obligațiunile junk – sistemul Moody’s
De exemplu, Moody’s utilizează un sistem cu litere și cifre prin care obligațiunile sunt notate de la Aaa (cele mai sigure) până la C (cele mai nesigure).
Astfel, obligațiunile Aaa, Aa1, Aa2, Aa3, A1, A2, A3, Baa1, Baa2 și Baa3 sunt obligațiuni ce au grad investițional. Ratingul suveran al României, numit și rating de țară, care se referă la ratingul primit de un stat pentru obligațiunile emise de guvernul său, este Baa3. Prin urmare, România a primit din partea agenției Moody’s cel mai scăzut rating din categoria obligațiunilor cu grad investițional.
Restul obligațiunilor sunt obligațiuni junk, fără grad investițional. Acestea sunt notate de agenția Moody’s astfel: Ba1, Ba2, Ba3, B1, B2, B3, Caa1, Caa2, Caa3, Ca, C. Obligațiunile Caa1 prezintă riscuri substanțiale, Caa2 sunt considerate a fi extrem de speculative, Caa3 și Ca au risc de default iminent, cu slabe șanse de redresare, iar obligațiunile C sunt deja în default.
Ce sunt obligațiunile junk și ce avantaje au
Deși sunt mai riscante, obligațiunile junk au și avantaje. Cel mai mare avantaj este acela că ele oferă dobânzi mai mari decât majoritatea celorlalte titluri de creanță cu dobândă fixă.
Un alt avantaj este că obligațiunile junk au un potențial semnificativ de creștere a prețului în cazul în care situația financiară a companiei se îmbunătățește, mai notează investopedia.com. În această situație, obligațiunile pot fi vândute pe bursele de valori, iar investitorul își poate recupera investiția mai repede și poate obține chiar un profit mai mare decât dacă le-ar fi păstrat până la scadență.
Obligațiunile junk funcționează și ca un indicator de risc pentru momentul în care investitorii sunt dispuși să își asume riscuri sau, din contră, evită riscul de pe piață, mai notează sursa citată. Concret, dacă investitorii cumpără obligațiuni junk, participanții de pe piață vor fi dispuși să-și asume mai multe riscuri ca urmare a unei economii / situații financiare percepute ca fiind pe cale să se îmbunătățească.
Invers, dacă obligațiunile junk se vând cu prețuri în scădere, înseamnă că investitorii nu sunt dispuși să-și asume riscuri și optează pentru investiții mai sigure și mai stabile.
Ce riscuri au obligațiunile junk
În ceea ce privește dezavantajele obligațiunilor junk, cel mai important este riscul de neplată mai mare decât în cazul altor titluri de creanță.
Totodată, prețurile de pe bursă ale obligațiunilor junk pot prezenta volatilitate din cauza incertitudinii legate de performanța financiară a emitentului.
Foto: geralt / AlLes / pixabay.com
Dacă acest articol despre ce sunt obligațiunile junk ți s-a părut util, atunci te-ar putea interesa și:
Piața obligațiunilor în România. Companii și autorități emitente
Ce sunt obligațiunile de stat. Ghid explicativ în 7 pași
Ce este valoarea nominală a unei obligațiuni. Ghid cu exemple
Ce sunt obligațiunile convertibile. Avantajele titlurilor de capital hibride
Ce sunt obligațiunile corporative. Ce riscuri și avantaje prezintă
Ce sunt obligațiunile municipale, cine le emite și ce rol au
Ce sunt obligațiunile suverane. Ratingul titlurilor emise de România
Ce sunt obligațiunile internaționale, cele străine și euroobligațiunile
Ce este cuponul unei obligațiuni. Ghid cu exemple explicate
