Economiștii avertizează că reducerea cheltuielilor guvernamentale în UE va afecta investițiile și creșterea economică într-un moment în care regiunea deja se confruntă cu dificultăți în a ține pasul cu SUA, scrie Financial Times.
După ani de cheltuieli fiscale excesive în timpul pandemiei de Covid-19 și a crizei energetice provocate de invazia Ucrainei de către Rusia, Bruxelles-ul a reintrodus reguli care impun statelor membre să limiteze deficitele bugetare la un maxim de 3% din PIB, cu scopul final de a reduce datoria guvernamentală la 60% din PIB.
Însă aceste măsuri de restricție intervin într-un moment în care motorul economic al Europei, Germania, se confruntă cu amenințări existențiale la adresa modelului său economic bazat pe exporturi. În plus, victoria decisivă a lui Donald Trump – și amenințarea acestuia cu tarife de 10-20% asupra producătorilor europeni – a amplificat preocupările legate de perspectivele de creștere pe termen lung.
Consolidarea fiscală nu va ajuta la corectarea diferenței foarte mari de investiții intre SUA și UE
„Nu cred că vom obține investițiile de care avem nevoie, iar asta este rău”, a declarat Jeromin Zettelmeyer, director al think-tank-ului Bruegel. „Nu putem avea simultan o implementare eficientă a cadrului fiscal al UE, o creștere substanțială a investițiilor publice și nicio nicio sursă nouă de finanțare UE.”
Filippo Taddei, economist senior pentru Europa la Goldman Sachs, a afirmat că consolidarea nu va ajuta la corectarea „diferenței foarte mari de investiții între economia SUA și cea europeană”.
Banca de investiții preconizează că nevoia de consolidare bugetară va reduce creșterea anuală a zonei euro cu aproximativ 0,35 puncte procentuale în 2025, 2026 și 2027.
Fondul Monetar Internațional, care și-a revizuit recent în scădere proiecțiile de creștere pentru zona euro la 1,2% pentru anul viitor, anticipează, de asemenea, că noile reguli fiscale vor adăuga presiuni asupra economiei, reducând PIB-ul anual cu 0,1 puncte procentuale.
SUA are o țintă de deficit de 6,5% în 2025
În schimb, economia SUA este prevăzută să se extindă cu 2,2% în aceeași perioadă, iar autoritățile de politică monetară de acolo sunt, de asemenea, așteptate să mențină o politică fiscală mai expansionistă.
Biroul de Buget al Congresului, organismul independent de supraveghere fiscală, a prognozat deficite de 6,5% în 2025 și 6% în 2026, înainte de victoria lui Trump.
Mulți economiști consideră că promisiunea președintelui-ales de a face permanente reducerile de taxe din 2017 va crește deficitul cu câteva puncte procentuale și va stimula temporar cererea. Trump susține că va reduce deficitul limitând drastic cheltuielile guvernamentale.
Uniunea Europeană are nevoie de investiții publice și private în valoare de 800 de miliarde de euro anual pentru a aborda amenințările la adresa competitivității sale economice pe termen lung, conform unui raport realizat de fostul președinte al BCE, Mario Draghi.
Deși se estimează că majoritatea investițiilor vor veni din sectorul privat, se consideră că investițiile publice substanțiale sunt esențiale. „Există o tendință de înăsprire a politicii fiscale”, a declarat Adam Posen, director al think-tank-ului Peterson Institute din Washington. „Este foarte puțin probabil să crești investițiile publice în acest mediu.”
Economia Europei se confruntă cu mai multe provocări pe termen lung — de la îmbătrânirea populației, care reduce forța de muncă, la combaterea schimbărilor climatice și creșterea capacității sale de apărare.
Datoria publică globală a ajuns la 100 de trilioane de dolari
Economiștii recunosc totuși că guvernele din întreaga lume trebuie să facă față deficitelor lor în creștere.
De la începutul pandemiei, stocurile de datorii suverane au crescut considerabil. FMI a raportat luna trecută că datoria publică globală a ajuns acum la 100 de trilioane de dolari și se preconizează că va continua să crească în anii următori.
Deși statele membre ale zonei euro au redus deja cheltuielile mai mult decât Regatul Unit, SUA și China, raportul datorie/PIB al regiunii a crescut de la 83,6% în 2019 la 88,7% la începutul anului 2024. Deficitele din unele dintre cele mai mari economii – inclusiv Franța – s-au extins, de asemenea.
21 de state europene au prezentat planuri de reducere a deficitelor
După suspendarea regulilor fiscale ale UE la începutul pandemiei, Bruxelles-ul le-a reintrodus anul acesta. Rezultatul a fost o înăsprire a condițiilor fiscale, care se preconizează că va continua în anii următori.
Până acum, 21 de state membre au prezentat planuri privind modul în care intenționează să reducă cheltuielile în următorii patru până la șapte ani.
Printre cele mai atent urmărite propuneri se află cea a noului prim-ministru francez, Michel Barnier, care ar reduce deficitul celei de-a doua economii ca mărime din UE până la plafonul de 3% până în 2029.
Spania și Italia planifică să atingă acest prag mai devreme, în 2024 și, respectiv, 2026. Deși obiectivul Spaniei pare realizabil, datorită unuia dintre cele mai puternice ritmuri de creștere din Europa, economiștii consideră planurile Italiei ambițioase.
Atât Franța, cât și Spania au contribuit la stimularea creșterii regionale în 2024, într-un moment în care economia Germaniei a stagnat.
Haosul politic din Berlin a întârziat prezentarea planurilor de cheltuieli către Bruxelles. Cea mai mare economie a regiunii are mai mult spațiu fiscal decât alte state membre ale UE, deficitul acesteia urmând să atingă doar 1,6% din PIB anul acesta — mult sub limita de 3%.
(Citește și: ”Coface: După ani de rezistență, companiile din ECE încep să se resimtă: Unde e România între primele 500 de companii din Europa Centrală și de Est”)
***
Urmărește-ne pe Google News
