Produsul Intern Brut (PIB) din trimestrul al treilea din 2024 a stagnat față de trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier. Față de același trimestru din 2023, PIB-ul a scăzut cu 0,2%, reiese din datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).
În primele nouă luni din 2024, PIB-ul a consemnat un avans de 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.
INS a revizuit și avansul din T2 2024, creșterea PIB față de T2 2023 fiind estimată la 0,8%, față de 0,9% anterior (serie ajustată sezonier).
Conducerea Băncii Naționale a României (BNR) nota, în comunicatul de presă în care explica recenta decizie de politică monetară, că ”cele mai recente date și analize indică creșteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în semestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, dar în accelerare graduală, implicând o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condițiile unor evoluții totuși divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”.
Datele cu frecvență ridicată și evoluția industriei indică o continuare a tendinței
Datele cu frecvență ridicată indică o evoluție anemică a economiei și la începutul trimestrului al patrulea. În octombrie 2024, indicele BCR PMI® pentru industria prelucrătoare din România a fost de 48,1, în creștere față de 47,3 în septembrie. Această valoare indică o contracție a sectorului. Totuși, creșterea față de luna precedentă sugerează o încetinire a ritmului de deteriorare.
Principala provocare a fost scăderea comenzilor noi, influențată de cererea redusă și condițiile economice dificile. În ceea ce privește producția, aceasta a continuat să scadă, însă într-un ritm mai lent decât în luna precedentă. Nivelul de ocupare a forței de muncă a scăzut pentru a cincea lună consecutiv, deși marginal. Presiunile inflaționiste au crescut, reflectând costuri mai mari pentru producători.
„Octombrie a adus a patra citire consecutivă a indicelui BCR PMI privind industria prelucrătoare din România sub pragul de 50, ceea ce indică o contracție comparativ cu luna precedentă. Valoarea a fost de 48,1, mai mare decât cea de 47,3 din luna anterioară”, a comentat Ciprian Dascălu, economist-șef BCR.
Prognoze de creștere de 1-2% din PIB pentru 2024
Fondul Monetar Internațional (FMI) vede un avans de doar 1,9% din PIB pentru economia României în 2024, o prognoză semnificativ mai pesimistă decât cea din primăvară, când experții internaționali anticipau o creștere economică de 2,8% din PIB, reiese din raportul World Economic Outlook.
La sfârșitul lunii septembrie, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a înrăutățit la rândul său estimările privind evoluția economiei românești în 2024, pe fondul scăderii cererii externe care a afectat industria, dar și sectorul IT. Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,4% în acest an, în scădere față de estimarea de 3,2% avansată în luna mai.
Agenția de rating Moody’s a revizuit, la rândul său, în scădere prognoza de creștere economică pentru România, de la 2,8% la 2% în 2024.
ING a revizuit prognoza de creștere economică pentru România, de la 2% din PIB la 1,3% din în acest an.
Și economiștii Erste au decis să-și amendeze prognoza, de la 2,6% la 1,9% din PIB.
Cu o prognoză de creștere economică mai mică de 2% din PIB, România va avea în 2025 cea mai slabă performanță din regiune ”deoarece trebuie să implementeze cel mai mare pachet de ajustare fiscală”, reiese și dintr-un raport UniCredit Bank.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a anunțat marți prognoza de creștere pentru 2024 de la 3,4% din PIB la 2,8% din PIB.
(Citește și: ”Cum încheie statele din regiune anul: România – reducere drastică a prognozei de creștere. Avem deficitul de cont curent al unei țări aflate în război – doar Ucraina stă puțin mai rău”)
***
Urmărește-ne pe Google News
