sâmbătă

27 iulie, 2024

Analiză

21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al...
21 iulie, 2011
21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al...
19 iulie, 2011
Pentru a începe să reducă încet datoria spre un nivel rezonabil, Italia ar trebui să dea creditorilor an de an o sumă echivalentă cu PIB-ul României.Or, suma prevăzută în buget cu această destinaţie se ridica la doar 75...
14 iulie, 2011
Ciclul de inflaţie ridicată, consecutiv majorării TVA cu 5% produsă acum un an, s-a încheiat favorabil. Inflaţia consemnată la finele primului semestru dun 2011 a fost de 7,93%, mult sub aşteptările analiştilor bancari şi sub nivelul de la...
11 iulie, 2011
Există temerea că restricţiile impuse creditării vor diminua creşterea economică. De fapt, revenirea la principiile de bază, sănătoase, este destinată să facă dezvoltarea sustenabilă, la adăpost de crize majore. Psihologic, temerea de necunoscut este de înţeles, la fel...
6 iulie, 2011
România ocupă ultimul loc din regiune la capitolul încasări din turism, sumele strânse fiind aproximativ de 3 ori mai mici decât la vecinele Ungaria şi Bulgaria.
3 iulie, 2011
La ieşirea (încă neconfirmată) din recesiune, bilanţul arată că suntem departe de colapsul Greciei, dar si de prosperitatea din 2007-2008.
29 iunie, 2011
Măsura în care costurile ieşirii din recesiune sunt echitabil distribuite este dată, în expresie matematică, de evoluţia unui aşa-numit coeficient Gini.Ultimele date arătau o valoare minimă de 0,23 pentru Suedia şi 0,70 pentru Namibia, în condiţiile în care...
22 iunie, 2011
Maximizarea satisfacerii intereselor locale, oricare ar fi ele, s-ar putea să dea o sumă mai mică decât cea rezultată din optimizarea la nivelul întregii Românii.
18 iunie, 2011
Săptămâna trecută, Islanda a revenit pe pieţele internaţionale de capital, reuşind să obţină 1 miliard de dolari la un randament situat de puţin sub 5 la sută. Este o ştire ce a trecut aproape neobservată, dar care poate...
17 iunie, 2011
Promisiunile premierului Emil Boc de refacere a salariilor la nivelul de dinaintea crizei în 2012, simultan cu majorarea pensiilor şi cu rata inflaţiei şi cu 50% din creşterea salarială nu au o bază logică.Dacă sursa obligaţiilor asumate rămâne...
16 iunie, 2011
Un studiu parlamentar arată că România, la nivel guvernamental, a conştientizat abia în anul 2006 necesitatea demarării procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare între regiuni. În schimb, Bulgaria şi Estonia au prioritizat eliminarea decalajelor dintre regiuni în...
8 iunie, 2011
Puţină lume conştientizează la dimensiunea reală faptul că leul a devenit o marfă, odată cu liberalizarea contului de capital. O marfă care se cere sau nu, se vinde şi se cumpără aproape la fel ca oricare alta. Este...
6 iunie, 2011
Bulgaria a înregistrat avansuri notabile la productivitatea în agricultură, de 23% anul trecut şi 54,2% pe ultimii cinci ani. în condiţii de criză, Ungaria are un excedent comercial masiv cu România, bazat tocmai pe exportul de produse agricole....
31 mai, 2011
Teoretic, avansul substanţial înregistrat de productivitatea muncii, 17% în anul 2010, ar trebui să se regăsească în majorarea reală a veniturilor şi/sau în aprecierea reală a monedei naţionale
26 mai, 2011
Potrivit datelor furnizate de către autorităţile statului, în luna martie 2011 era nevoie de patru angajaţi cu salariul minim pe economie pentru susţinerea unui pensionar mediu. Altfel spus, sumele colectate la bugetul asigurărilor sociale de stat din patru...
19 mai, 2011
Obţinerea unei creşteri de 1,6% pe acest an ( prognoza este 1,5%) nu ar face altceva decât să realizeze revenirea Produsului Intern Brut la valoarea din 2007. De-abia de acolo se poate trece la recuperarea nivelului din 2008...
17 mai, 2011
În coşul de consum al populaţiei, care stă la baza calculării inflaţiei, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. În curând, lucrurile se...
12 mai, 2011
Delegaţia FMI a evaluat situaţia economiei româneşti, pentru a o prezenta conducerii Fondului, odată cu scrisoarea de intenţie a Guvernului României în vederea aprobării unui acord de tip preventiv. Acordul prevede alocarea în regim de tragerea efectivă numai...
9 mai, 2011
Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru...
5 mai, 2011

Europa – 3 ani de criză. Episodul II. Faza dobânzilor insuportabile. Austeritatea blochează reluarea creşterii

21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al Italiei nu a ajuns încă la implementare, iar Portugalia abia respiră. Cursdeguvernare.ro schiţează povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate pas cu pas încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.

Europa – 3 ani de criză. Episodul I: Cum a pornit totul. Soluţia care adânceşte problema. Naţionalizarea pierderilor

21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al Italiei nu a ajuns încă la implementare, iar Portugalia abia respiră. Cursdeguvernare.ro incepe astăzi povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate pas cu pas, încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.

Criza şi populismul au crescut inegalitatea socială prin distrugerea clasei mijlocii. Coeficientul Gini plasează România la marginea Europei

Măsura în care costurile ieşirii din recesiune sunt echitabil distribuite este dată, în expresie matematică, de evoluţia unui aşa-numit coeficient Gini.Ultimele date arătau o valoare minimă de 0,23 pentru Suedia şi 0,70 pentru Namibia, în condiţiile în care 0 semnifică o egalitate absolută a veniturilor (toţi cetăţenii să aibă exact aceleaşi venituri) iar 1 o inegalitate maximă ( avuţia concentrată la o singură persoană).

Regionalizarea României. Modelele europene de regionalizare. Comparaţia cu Polonia

Un studiu parlamentar arată că România, la nivel guvernamental, a conştientizat abia în anul 2006 necesitatea demarării procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare între regiuni. În schimb, Bulgaria şi Estonia au prioritizat eliminarea decalajelor dintre regiuni în anul 2003, Polonia în anul 2004, iar Slovacia în 2005.

De ce importă alimente ţara ţăranilor. Ungurii şi bulgarii ne dau lecţii la productivitatea agricolă. În timp ce ne vând produsele lor

Bulgaria a înregistrat avansuri notabile la productivitatea în agricultură, de 23% anul trecut şi 54,2% pe ultimii cinci ani. în condiţii de criză, Ungaria are un excedent comercial masiv cu România, bazat tocmai pe exportul de produse agricole. Evident, performanţa de creştere a agriculturii maghiare a fost net superioară, cu un avans de 14,7% anul trecut şi 23% în ultimii cinci ani. România e piaţa.

Rostul acordului preventiv cu FMI. Situaţia la zi a datoriilor

Delegaţia FMI a evaluat situaţia economiei româneşti, pentru a o prezenta conducerii Fondului, odată cu scrisoarea de intenţie a Guvernului României în vederea aprobării unui acord de tip preventiv. Acordul prevede alocarea în regim de tragerea efectivă numai în caz de necesitate a unei sume de aproximativ 3,6 miliarde euro pentru o perioada de doi ani.

Cum se împarte inflaţia în coşul de consum. Paradoxul ultimilor 5 ani. De ce “bogatul” nu crede “săracului”

Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?

Europa – 3 ani de criză. Episodul II. Faza dobânzilor insuportabile. Austeritatea blochează reluarea creşterii

21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al Italiei nu a ajuns încă la implementare, iar Portugalia abia respiră. Cursdeguvernare.ro schiţează povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate pas cu pas încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.

Europa – 3 ani de criză. Episodul I: Cum a pornit totul. Soluţia care adânceşte problema. Naţionalizarea pierderilor

21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al Italiei nu a ajuns încă la implementare, iar Portugalia abia respiră. Cursdeguvernare.ro incepe astăzi povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate pas cu pas, încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.

Criza şi populismul au crescut inegalitatea socială prin distrugerea clasei mijlocii. Coeficientul Gini plasează România la marginea Europei

Măsura în care costurile ieşirii din recesiune sunt echitabil distribuite este dată, în expresie matematică, de evoluţia unui aşa-numit coeficient Gini.Ultimele date arătau o valoare minimă de 0,23 pentru Suedia şi 0,70 pentru Namibia, în condiţiile în care 0 semnifică o egalitate absolută a veniturilor (toţi cetăţenii să aibă exact aceleaşi venituri) iar 1 o inegalitate maximă ( avuţia concentrată la o singură persoană).

Regionalizarea României. Modelele europene de regionalizare. Comparaţia cu Polonia

Un studiu parlamentar arată că România, la nivel guvernamental, a conştientizat abia în anul 2006 necesitatea demarării procesului de eliminare a decalajelor de dezvoltare între regiuni. În schimb, Bulgaria şi Estonia au prioritizat eliminarea decalajelor dintre regiuni în anul 2003, Polonia în anul 2004, iar Slovacia în 2005.

De ce importă alimente ţara ţăranilor. Ungurii şi bulgarii ne dau lecţii la productivitatea agricolă. În timp ce ne vând produsele lor

Bulgaria a înregistrat avansuri notabile la productivitatea în agricultură, de 23% anul trecut şi 54,2% pe ultimii cinci ani. în condiţii de criză, Ungaria are un excedent comercial masiv cu România, bazat tocmai pe exportul de produse agricole. Evident, performanţa de creştere a agriculturii maghiare a fost net superioară, cu un avans de 14,7% anul trecut şi 23% în ultimii cinci ani. România e piaţa.

Rostul acordului preventiv cu FMI. Situaţia la zi a datoriilor

Delegaţia FMI a evaluat situaţia economiei româneşti, pentru a o prezenta conducerii Fondului, odată cu scrisoarea de intenţie a Guvernului României în vederea aprobării unui acord de tip preventiv. Acordul prevede alocarea în regim de tragerea efectivă numai în caz de necesitate a unei sume de aproximativ 3,6 miliarde euro pentru o perioada de doi ani.

Cum se împarte inflaţia în coşul de consum. Paradoxul ultimilor 5 ani. De ce “bogatul” nu crede “săracului”

Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: