fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui… Mai mult

30.03.2020

Europa – 3 ani de criză. Episodul I: Cum a pornit totul. Soluţia care adânceşte problema. Naţionalizarea pierderilor

de Marin Pana 19.7.2011

21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al Italiei nu a ajuns încă la implementare, iar Portugalia abia respiră. Cursdeguvernare.ro incepe astăzi povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate pas cu pas, încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.

Începutul

Falimentul Lehman Brothers din septembrie 2008 a marcat începutul oficial al crizei financiare. Încă de la acel moment, Dominique Strauss-Kahn, directorul general al Fondului Monetar International, anticipa costuri de ordinul a 1.000 miliarde de dolari. Lehman Brothers Holdings, cea de-a patra banca de investiţii din SUA, a solicitat falimentul în urma acumulării unui volum uriaş de credite “subprime”. Acestea au fost acordate unor persoane cu resurse financiare discutabile pentru rambursare, „împachetate” pe scară largă şi folosite pentru a garanta alte finanţări. Atunci când neplăţile s-au acumulat, tot sistemul s-a prăbuşit ca un castel de cărţi de joc. Efectele s-au propagat la sute de mari bănci şi companii care investiseră în produse bazate pe fluxurile financiare ce urmau să fie generate de rambursarea creditelor subprime. Produse altminteri foarte rentabile pe moment. Criza nu a venit pe neaşteptate. Primele semne au fost la începutul lui 2007, când creditele ipotecare cu grad mare de risc au început să afecteze bilanţurile bancare. Banca de investiţii Bear Stearns a fost preluată în martie 2008 de JP Morgan Chase, Trezoreria americana a pus sub supraveghere la începutul lui septembrie 2008 bancile ipotecare Freddie Mac si Fannie Mae, dupa ce le-a garantat datorii de 200 miliarde dolari. În 15 septembrie 2008, Lehman Brothers a declarat faliment, Bank of America anunţa preluarea Merrill Lynch, a treia bancă mondială de investiţii. A doua zi, Fed şi guvernul american salvează American International Group (AIG), ameninţat de faliment, şi îi acorda un ajutor de 85 miliarde dolari, în schimbul a circa 80% din acţiuni. Pe pieţele de capital se instalează panica.

Focul în Europa

Contagiunea în Europa a venit pe filiera înrautăţirii semnificative a riscurilor de credit in Marea Britanie, Irlanda si Islanda. Scăderea activităţii in sectorul imobiliar în urma prăbuşirii preţurilor a fost principala cauza a crizei. Marea Britanie a rezistat ceva mai bine datorită dimensiunii economiei. În schimb, atrase de profitabilitatea ridicată, băncile din Islanda şi Irlanda au profitat de libera circulaţie a capitalurilor şi s-au lansat în operaţiuni foarte riscante. Şi asta la volume cu mult peste capacitatea de suportabilitate economiilor lor, ceea ce le-a dus la imposibilitatea de a-şi onora obligaţiile fără ca statul să poată să le ajute. La momentul declanşării crizei, în România era feerie maximă. Produsul Intern Brut crescuse cu 9,1% în prima jumătate a anului 2008 iar trimestrul trei aducea recordul din toate timpurile de 9,3%. Evident, sectorul construcţiilor se afla la cote greu de imaginat, preţurile o luaseră razna şi toţi se grăbeau să facă locuinţe. Ritmul de creştere al sectorului atinsese un fabulos 33,1% în prima jumătate a anului şi 31,1% în trimestrul trei. Alegerile se apropiau iar oferta electorală depăşise orice limită raţională. Exemplu edificator, pensiile fuseseră mărite în avans cu trei luni, pe baza unor prognoze fanteziste de creştere, de 6,5% pe 2009 ( rezultatul real avea să fie -7,1%), iar deficitul bugetar o luase pe coclauri, în ciuda încasărilor aduse de creşterea economică. Spre deosebire de ţările menţionate mai sus, sistemul bancar românesc nu avea, din fericire, probleme majore. Altminteri, statul nu ar fi avut banii necesari pentru a interveni spre a salva instituţii financiare cu probleme. Cea mai bună comparaţie este cu Irlanda, care a terminat anul 2009 cu un deficit de 14,3% din PIB, în timp ce noi, fără a avea vreo bancă cu probleme, am scos un nedorit deficit de 8,3%.

Soluţia care complică problema

În Europa de Vest, alocarea de bani pentru menţinerea stabilităţii sistemului financiar a dus la politici de austeritate pentru a reduce deficitele bugetare imense ce apăreau. Rezultatul a însemnat, însă, şi restrângerea activităţii economice – respectiv recesiune, cu tăieri de slujbe şi scăderea cererii agregate. Din motive de păstrare a sistemului, după ce câştiguri însemnate au fost marcate de unii în sectorul privat (alături de falimentul altora) s-a trecut la „naţionalizarea” pierderilor. Moment în care s-a constatat că unele state nu aveau aşa-numitul „spaţiu fiscal” pentru a face faţă şi simultan crizei financiare şi reducerii activităţii productive. (va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.7.2011

Un raspuns

  1. Carmen Panea
    20.7.2011, 1:29 pm

    Interesant, pe cand noi ne inghesuiam care Mai de care sa construim, sa cumparam… America era in cadere libera…. A simtit numai cine stia care vor fi repercursiunile…

Lăsați un comentariu


Europa

S&P a retrogradat Renault la categoria “junk” (nerecomandat pentru investiţii)

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a retrogradat joi ratingul producătorului auto francez Renault, de la “BBB minus/A-3” la “BB plus/B”, categoria “junk” („gunoi”… Mai mult

Stiri

Medic militar trimis la Spitalul Județean Suceava, către colegii săi: Ceea ce s-a întâmplat aici se putea întâmpla oriunde. Pregătiți-vă sufletește pentru decizii grele

Vladimir Ionescu

Ministerul Apărării Naționale a publicat mărturia unui medic militar trimis la Suceava, căpitan medic Mărginean Mihai Alexandru (foto), specialist ATI, care scrie despre șocul experienței… Mai mult

Stiri

1.800 de români s-au îngesuit pe aeroportul din Cluj la 12 chartere care să-i ducă la muncă sezonieră în Germania

Vladimir Ionescu

Aproximativ 1.800 de  muncitori sezonieri români s-au înghesuit joi în parcarea aeroportului din Cluj-Napoca, în așteptarea celor 12 avioane ce urmează să-i transporte spre Germania.… Mai mult

Stiri

Banca Mondială: Creştere economică în România de 0,3% în 2020, cu condiția relansării în semestrul 2

Adrian N Ionescu

Banca Mondială se așteaptă ca România să înregistreze o creștere a economiei cu 0,3% în 2020, în imediata vecinătate a recesiunii. Prognoza se bizuie pe… Mai mult

Europa

Premierul italian: Impactul economic al pandemiei ridică o provocare existenţială pentru Europa

Iulian Soare

Impactul economic al pandemiei provocate de noul coronavirus ridică o ”provocare existenţială pentru Europa” dacă liderii naţionali nu găsesc un ”răspuns solid şi unitar”, a… Mai mult

Europa

Marii producători auto de la nivel global se pregătesc pentru reluarea activității

Alexandra Pele

Marii producători auto de la nivel global accelerează eforturile de repornire a fabricilor, semnale în acest sens venind din Wuhan (China) Maranello (Italia) și Michigan… Mai mult

Stiri

Situația la zi a șomajului tehnic: 1.030.973 contracte de muncă suspendate

Vladimir Ionescu

Un număr de 1.030.973 de contracte individuale de muncă au fost suspendate de la intrarea în vigoare a stării de urgenţă (16 martie) până în… Mai mult