La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Analiză

Numărul studenților – dublu față de cel din 1990 și la jumătate față de cel din 2007. De ce?

Aproximativ 400.000 de tineri înscriși la studii de licență au început luni anul universitar 2019 – 2020. Dintre aceștia, circa 25.000 sunt studenți străini, din… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Europa – 3 ani de criză. Episodul I: Cum a pornit totul. Soluţia care adânceşte problema. Naţionalizarea pierderilor

de Marin Pana 19.7.2011

21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al Italiei nu a ajuns încă la implementare, iar Portugalia abia respiră. Cursdeguvernare.ro incepe astăzi povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate pas cu pas, încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.

Începutul

Falimentul Lehman Brothers din septembrie 2008 a marcat începutul oficial al crizei financiare. Încă de la acel moment, Dominique Strauss-Kahn, directorul general al Fondului Monetar International, anticipa costuri de ordinul a 1.000 miliarde de dolari. Lehman Brothers Holdings, cea de-a patra banca de investiţii din SUA, a solicitat falimentul în urma acumulării unui volum uriaş de credite “subprime”. Acestea au fost acordate unor persoane cu resurse financiare discutabile pentru rambursare, „împachetate” pe scară largă şi folosite pentru a garanta alte finanţări. Atunci când neplăţile s-au acumulat, tot sistemul s-a prăbuşit ca un castel de cărţi de joc. Efectele s-au propagat la sute de mari bănci şi companii care investiseră în produse bazate pe fluxurile financiare ce urmau să fie generate de rambursarea creditelor subprime. Produse altminteri foarte rentabile pe moment. Criza nu a venit pe neaşteptate. Primele semne au fost la începutul lui 2007, când creditele ipotecare cu grad mare de risc au început să afecteze bilanţurile bancare. Banca de investiţii Bear Stearns a fost preluată în martie 2008 de JP Morgan Chase, Trezoreria americana a pus sub supraveghere la începutul lui septembrie 2008 bancile ipotecare Freddie Mac si Fannie Mae, dupa ce le-a garantat datorii de 200 miliarde dolari. În 15 septembrie 2008, Lehman Brothers a declarat faliment, Bank of America anunţa preluarea Merrill Lynch, a treia bancă mondială de investiţii. A doua zi, Fed şi guvernul american salvează American International Group (AIG), ameninţat de faliment, şi îi acorda un ajutor de 85 miliarde dolari, în schimbul a circa 80% din acţiuni. Pe pieţele de capital se instalează panica.

Focul în Europa

Contagiunea în Europa a venit pe filiera înrautăţirii semnificative a riscurilor de credit in Marea Britanie, Irlanda si Islanda. Scăderea activităţii in sectorul imobiliar în urma prăbuşirii preţurilor a fost principala cauza a crizei. Marea Britanie a rezistat ceva mai bine datorită dimensiunii economiei. În schimb, atrase de profitabilitatea ridicată, băncile din Islanda şi Irlanda au profitat de libera circulaţie a capitalurilor şi s-au lansat în operaţiuni foarte riscante. Şi asta la volume cu mult peste capacitatea de suportabilitate economiilor lor, ceea ce le-a dus la imposibilitatea de a-şi onora obligaţiile fără ca statul să poată să le ajute. La momentul declanşării crizei, în România era feerie maximă. Produsul Intern Brut crescuse cu 9,1% în prima jumătate a anului 2008 iar trimestrul trei aducea recordul din toate timpurile de 9,3%. Evident, sectorul construcţiilor se afla la cote greu de imaginat, preţurile o luaseră razna şi toţi se grăbeau să facă locuinţe. Ritmul de creştere al sectorului atinsese un fabulos 33,1% în prima jumătate a anului şi 31,1% în trimestrul trei. Alegerile se apropiau iar oferta electorală depăşise orice limită raţională. Exemplu edificator, pensiile fuseseră mărite în avans cu trei luni, pe baza unor prognoze fanteziste de creştere, de 6,5% pe 2009 ( rezultatul real avea să fie -7,1%), iar deficitul bugetar o luase pe coclauri, în ciuda încasărilor aduse de creşterea economică. Spre deosebire de ţările menţionate mai sus, sistemul bancar românesc nu avea, din fericire, probleme majore. Altminteri, statul nu ar fi avut banii necesari pentru a interveni spre a salva instituţii financiare cu probleme. Cea mai bună comparaţie este cu Irlanda, care a terminat anul 2009 cu un deficit de 14,3% din PIB, în timp ce noi, fără a avea vreo bancă cu probleme, am scos un nedorit deficit de 8,3%.

Soluţia care complică problema

În Europa de Vest, alocarea de bani pentru menţinerea stabilităţii sistemului financiar a dus la politici de austeritate pentru a reduce deficitele bugetare imense ce apăreau. Rezultatul a însemnat, însă, şi restrângerea activităţii economice – respectiv recesiune, cu tăieri de slujbe şi scăderea cererii agregate. Din motive de păstrare a sistemului, după ce câştiguri însemnate au fost marcate de unii în sectorul privat (alături de falimentul altora) s-a trecut la „naţionalizarea” pierderilor. Moment în care s-a constatat că unele state nu aveau aşa-numitul „spaţiu fiscal” pentru a face faţă şi simultan crizei financiare şi reducerii activităţii productive. (va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.7.2011

Un raspuns

  1. Carmen Panea
    20.7.2011, 1:29 pm

    Interesant, pe cand noi ne inghesuiam care Mai de care sa construim, sa cumparam… America era in cadere libera…. A simtit numai cine stia care vor fi repercursiunile…

Lăsați un comentariu


Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult

Europa

Ministrul american al Apărării: Turcia, responsabilă de eliberarea a numeroși luptători ai Stat Islamic

Iulian Soare

Ofensiva militară turcă în Siria a dus la ”eliberarea a numeroşi deţinuţi periculoşi” ai grupării jihadiste Statul Islamic (SI), a declarat luni Ministrul american al… Mai mult

Stiri

PayWell 2019: Creșterea salarială în companiile mari din sectorul privat este în medie de 9,4% în acest an, peste estimări

Vladimir Ionescu

Salariile brute în rândul companiilor private au crescut, în medie, cu 9,4% în acest an, potrivit studiului salarial PayWell 2019 realizat de PwC România. Majorarea… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a lansat Monitorul preţurilor produselor alimentare

Vladimir Ionescu

Consiliul Concurenței a lansat Monitorul prețurilor produselor alimentare, platforma online care permite consumatorilor să afle prețurile practicate de către principalii comercianți cu amănuntul de produse… Mai mult

Stiri

Directorul CFR SA acuză că a fost demis pentru refuzul de a semna un contract de sute de milioane de euro

Vladimir Ionescu

Constantin Axinia (foto) a declarat pentru Mediafax, după ce Consiliul de Administraţie al CFR SA l-a demis din funcţia de director general, că a fost… Mai mult