joi

28 martie, 2024

16 iunie, 2011

În perioada 2006 – 2010, salariile bugetarilor au asigurat venituri cumulate de 55 miliarde lei la bugetul asigurărilor sociale, din care se plătesc pensiile.

Contrar celor vehiculate frecvent de politicieni şi chiar de unii pseudoanalişti economici, altminteri de succes după audienţele obtinute la televizor, salariile bugetarilor nu pot fi adunate cu sumele pentru protecţia socială. Nu aşa se face calculul pentru partea din bugetul general consolidat care constituie majoritatea obligaţiilor statului asumate faţă de cetăţeni.

Explicaţia este simplă. Partea de asigurări sociale achitată din fondurile de salarii pentru bugetari apare drept cheltuială la bugetul de stat dar se constituie în venit la bugetul asigurărilor sociale de stat, alături de banii veniţi din taxarea salariilor plătite în sectorul privat.


Similar, partea colectată drept contribuţie la Fondul pentru şomaj apare drept cheltuială la bugetul de stat dar se constituie în venit la bugetul pentru şomaj, alături de banii veniţi cu aceeaşi destinaţie de la angajatorii privaţi şi de la salariaţii lor.

Totalul acestor sume trebuie scăzut din obligaţiile asumate de stat, pentru că altfel ar apare la socoteală de două ori, o dată la plata salariilor bugetarilor şi, a doua oară, fie la plata pensiilor, fie la plata ajutoarelor pentru şomaj. Valorile din ultimii ani sunt prezentate mai jos.

 


 

Pentru a vă forma o idee despre efectele majorării sau micşorării salariilor bugetarilor asupra politicii de protecţie socială, vă prezentăm, prin urmare, care au fost sumele ce au provenit din transferuri pe filiera menţionată mai sus şi au susţinut plata pensiilor şi a ajutoarelor de şomaj.

 

 

Se observă imediat că majorarea salariilor bugetarilor a permis, simultan, şi o mai bună protecţie socială. După cum, reducerea lor eliberează fonduri, dar dacă acestea nu sunt redirijate imediat către persoanele cu probleme, efectul este de reducere suplimentară a protecţiei sociale.

Altfel spus, or fi crescut salariile din 2006 până în 2009, dar şi pensionarii au avut de beneficiat, şi încă destul de substanţial pe această cale, din moment ce au primit, per total, 15 miliarde lei în loc de 7 miliarde lei. Invers, diminuarea blamatelor venituri de la stat va reduce cu o şesime şi banii care luau calea protecţiei sociale.

Mai mult, în majoritatea judeţelor ţării, salariile din administraţie sunt luate ca reper şi de către sectorul privat, ceea ce amplifică fenomenul semnalat mai sus. O analiză mai aprofundată ar furniza date precise, dar ceea ce trebuie reţinut este că pensiile şi salariile nu sunt antagoniste ci ar trebui să meargă sincron.

De aceea, promisiunile premierului Emil Boc de refacere a salariilor la nivelul de dinaintea crizei în 2012, simultan cu majorarea pensiilor şi cu rata inflaţiei şi cu 50% din creşterea salarială nu au o bază logică.Dacă sursa obligaţiilor asumate rămâne în urma obligaţiilor, deficitul sistemului creşte.

Desigur, teoretic, încasările din zona privată a economiei ar putea creşte atât de mult încât să acopere şi majorarea indexată a protecţiei sociale şi reducerea alimentării ei din salariile bugetarilor. Doar că cifrele oficiale înregistrate după patru luni din 2011 arată sec evoluţia negativă : -2,5% la impozitul pe salarii şi venit.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: