fbpx Modifică Setările

Analiză

Ce și cât înseamnă, de fapt, majorarea cu 10% a punctului de pensie

Creșterea de 10% a punctului de pensie începând cu luna septembrie de la 1.265 lei la 1.391 lei ar echivala la nivel bugetar cu o… Mai mult

03.08.2020

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

Creşte productivitatea muncii: de ce nu se vede în salariul real? O istorie din 1990 încoace

de Marin Pana 26.5.2011

Teoretic, avansul substanţial înregistrat de productivitatea muncii, 17% în anul 2010, ar trebui să se regăsească în majorarea reală a veniturilor şi/sau în aprecierea reală a monedei naţionale. Practic, însă, nivelul de trai continuă să aibă de suferit pe motivul ajustării economice, explicația oferită fiind aceea că majorările salariale și creșterile de pensii din anii de avânt al PIB au depășit rezultatele din sectorul productiv.

Dar, să vedem care a fost, în 2010, evoluţia raportului între salariul mediu real (salariul mediu nominal net ajustat cu inflaţia) şi productivitatea muncii în industrie.

 

 

Odată cu majorarea TVA şi diminuarea salariilor din sectorul bugetar, intervenită la mijlocul anului trecut, se poate observa o adevărată ruptură în evoluţia salariului mediu real. De la o medie a salariului real de 125% din puterea de cumpărare a lunii octombrie 1990 ( luată drept referinţă ca fiind ultima lună de dinaintea liberalizării preţurilor ) în prima jumătate a lui 2010, s-a trecut brusc la o medie de 115%, prin conjugarea majorării TVA de cinci puncte procentuale cu diminuarea de 25% a salariilor în sectorul bugetar, unde se regăseau circa un sfert din angajați.

Interesant, însă, scăderea salariului mediu real a coincis cu o diminuare a ritmului de creștere a productivitatea muncii, deoarece acest din urmă indicator a fost în pierdere de viteză pe semestrul al doilea. Explicaţia este că efectul disponibilizărilor de personal din prima parte a lui 2010 nu s-a mai adăugat decât în mică măsură la majorarea producţiei.

Anul 2010 a marcat traversarea a două repere importante din perspectiva numărului de angajaţi din industrie. Luna decembrie a însemnat reducerea sub pragul de 1,2 milioane salariaţi în acest sector de activitate, după ce în mai asistam la intrarea sub 1 milion de persoane în industria prelucrătoare. Circa 60 de mii de locuri de muncă au fost pierdute în prima jumătate a anului şi alte 20 de mii pe semestrul al doilea. Această evoluţie explică diferenţa semnificativă între creşterea cu 5,5% a producţiei industriale şi cea de 17% a productivităţii muncii, ambele aferente anului 2010.

În principiu, eficientizarea activităţii este un lucru bun, la fel şi orientarea crescută spre export a producţiei realizate. Pe de altă parte, însă, veniturile mai ridicate obţinute de cei care şi-au păstrat slujba, şi aici nu e cazul bugetarilor, nu au compensat reducerea cererii de bunuri şi servicii, prin lipsa de lichidităţi a celor ieşiţi din activitate. Ceea ce explică şi ratarea tentativelor de ieşire din recesiune, prin diminuarea cererii interne solvabile.

Pornind istoric de la ponderi reduse în PIB ale salariilor, din perspectivă europeană, şi de la o valoarea adăugată semnificativ mai redusă a muncii depuse, românii au ajuns la o creştere a puterii de cumpărare de aproape 80% în perioada 2002 – 2008. Pe de o parte, pe fondul unei cereri crescute de forţă de muncă, salariile au ajuns să reprezinte 40% din PIB, iar, pe de altă parte, bonusul rezultat din aderarea la UE s–a tradus şi în aprecierea reală a monedei naţionale.

Vă reamintim că un curs de 4,10 – 4,20 lei pe euro s-a practicat încă de dinaintea denominării, în septembrie 2004, când lucram cu valori de 41.000 – 42.000 lei /euro. Ori, de atunci, inflaţia la noi a fost cam de 50% iar în zona euro de 10%, ceea ce înseamnă că leul s-a apreciat faţă de euro în termeni reali cu aproximativ 35% . Altfel spus, nu doar majorarea salariilor trebuie luată în calcul pentru accesul la mărfurile din import, ci şi această apreciere ce a avut la bază creşterea productivităţii muncii. Ea a folosit nu doar salariaţilor care au realizat efectiv acea creştere de productivitate, dar şi celorlalţi cetăţeni, fiind, în fapt, un mijloc indirect de protecţie socială.

Simplificat, evoluţia câştigului salarial real faţă octombrie 1990 a fost de 60% în 2001, 90% în 2006 şi 120% în 2009. Plecaţi de la 45% din pensia reală pe octombrie 1990, nivel înregistrat în 2001, pensionarii au ajuns tot la 120% și tot în 2009. Ei au scăpat “la mustaţă” de tăierea punctului de pensie, dar au “încasat” în plin majorarea TVA, odată cu salariaţii. Rămâne ca nivelul de referinţă reașezat undeva la 115% pentru noul ciclu economic de creștere, odată cu restabilirea echilibrelor din economie, să înceapă să crească odată cu sporul de productivitate pe 2011.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.5.2011

2 comentarii

  1. casandra
    26.5.2011, 10:38 pm

    @Domnule Pana,

    Situatia reala este chiar mai dura.
    De fapt, nu salariile reprezinta 40% din PIB (printre cele mai scazute ponderi din UE!), ci remunerarea salariatilor. Remunerarea cupruinde nu doar castigul salarial si contributiile platite de angajator, ci si costurile de recrutare/formare profesionala, costuri legate de echipamentul de lucru, etc.
    In realitate, daca calculam salarizarea concreta a angajatilor din Romania (salariul brut cu toate tipurile de beneficii si sporuri in bani si in natura – numit de INS “castig salarial”-, la care adaugam si contributiile sociale platite de angajatori, si cheltuielile concrete de formare profesionala) ajungem abia-abia pe la 23% din PIB pentru cei 4,2 milioane salariati legali din 2010. Sa zicem ca facem calculul la numarul real de angajati (inregistrati si neinregistrati) pe care-l consideram a fi pe la 6 milioane. Nici asa nu ajungem la 40% din PIB. Din pacate, angajatorii romani umfla nerusinat rapotarile referitoare la remunerarea salariatilor. Cine stie ce pun acolo?
    Verificati si dumneavoastra cu datele INS:
    http://www.insse.ro/cms/rw/pages/comunicate/castigulSalarial.ro.do;jsessionid=0a02458c30d5c82c8ff552c24f0d9fa28c1cc9203f5b.e38QbxeSahyTbi0LbNz0

    Va mai amintesc ceva teribil: salariile reprezentau in 1989 cam 57% din PIB! Si a fost revolutie! Sigur, nu pentru salarii a fost revolutia. Dar am impresia ca subiectul “salarii” nu este interzis la razmerita…

  2. România după 25 de ani (V) / Cheia cheilor, atunci și acum: Productivitatea muncii raportată la salarii » CursDeGuvernare.ro
    18.12.2014, 8:57 am

    […] (Citiți și: ”Creşte productivitatea muncii: de ce nu se vede în salariul real? O istorie din 1…”) […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Acord istoric în Orientul Mijlociu: Israel și Emiratele Arabe Unite, acord pentru normalizarea relațiilor diplomatice

Razvan Diaconu

Israelul și Emiratele Arabe Unite au ajuns la un acord istoric pentru normalizarea relațiilor dintre cele două state, a anunțat joi președintele american Donald Trump,… Mai mult

Stiri

Rectificare bugetară: Deficitul – revizuit de la 6,7% din PIB la 8,6% din PIB. Economia va consemna o scădere de 3,8% din PIB în 2020

Alexandra Pele

A doua rectificare bugetară din acest an a fost construită pe o prognoză revizuită a evoluției economiei. Deficitul bugetar a fost majorat de la 6,7%… Mai mult

Europa

Franța își sporește prezența militară în Mediterana, cu scopul ”evaluării autonome” a acțiunilor Turciei

Iulian Soare

Franţa a trimis două nave ale Marinei militare şi două avioane de vânătoare Rafale în estul Mării Mediterane, a anunțat joi ministrul francez al Apărării,… Mai mult

Stiri

Gaze din Marea Neagră: Prima platformă de extracție a BSOG este pe jumătate gata – Gazoductul spre țărm, terminat în acest an

Adrian N Ionescu

Compania petrolieră Black Sea Oil&Gas (BSOG), concesionarul perimetrului XV Midia de gaze naturale din Marea Neagră, a realizat 33% din proiectul de investiție în exploatarea… Mai mult

Stiri

Belarus nu e Ucraina – șanse infime pentru succesul unei revoluții portocalii la Minsk

Razvan Diaconu

Scenele din Belarus cu protestatari care ridică baricade în stradă pentru a opri atacurilor poliției evocă o altă revoltă produsă în zona-tampon dintre Rusia și… Mai mult

Europa

Banca Internaţională de Investiţii, controlată de Rusia, împrumută Schaeffler AG, un lider german al piețelor europene, inclusiv în România

Adrian N Ionescu

Banca Internaţională de Investiţii (IIB) a aprobat un împrumut de 50 de milioane de euro grupului german Schaeffler AG, unul dintre producătorii proeminenți de componente… Mai mult

Stiri

Avertisment Administrația Porturilor Maritime: La Constanța e depozitat de 9 ori mai mult azotat de amoniu decât a explodat la Beirut

Vladimir Ionescu

Aproape 26.000 de tone de azotat de amoniu sunt depozitate în Portul Constanța, a anunțat joi  Administrația Porturilor Maritime, care a atras atenția că toți… Mai mult