Analiză

Mai ceva ca Făt-frumos: Deficitul de cont curent – dublat într-o singură lună, datoria externă sare brusc și mult peste suta de miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele patru luni ale anului curent , un deficit de 2,306 miliarde de euro, adică 0,77%… Mai mult

18.06.2019

Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Italia: o ţară prea mare ca să fie salvată de alţii. Dezechilibrele produse de ea influenţează România

de Marin Pana 14.7.2011

Italia este un caz aparte în Acronimul PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania), care concentrează problemele majore cu datoria externă la nivelul Uniunii Europene. Ea este membru fondator în 1957 al Comunităţii Europene, alături de Germania de Vest, Franţa şi ţările Benelux, printr-un tratat semnat chiar la Roma.

Economia italiană face parte dintre cele patru mari economii ale UE, alături de Germania, Marea Britanie şi Franţa şi ocupă locul şapte mondial. Fără a face farmacie, să vedem care sunt datele esenţiale pentru finanţele italiene. PIB-ul este undeva în jur de 1.500 miliarde euro iar datoria publică ajunge la 1.800 miliarde euro. Ceea ce înseamnă că este 120% din PIB, adică dublul celei maxim admise prin criteriile de la Maastricht.

Dobânda obligaţiunilor de stat italiene pe zece ani a atins în săptămâna aceasta 6%, cel mai înalt nivel din 1987 încoace. De aici rezultă că, numai pentru a plăti dobânzile scadente, pensinsularii trebuie să achite anual 108 miliarde euro, adică 90% din tot PIB-ul României (120 miliarde euro). Pentru a începe să reducă încet datoria spre un nivel rezonabil, ar trebui să dea creditorilor an de an o sumă echivalentă cu PIB-ul României.

Or, suma prevăzută în buget cu această destinaţie se ridica la doar 75 miliarde euro pentru 2011, ceea ce face ca percepţia pe pieţele internaţionale să fie critică. Frecuşurile dintre premierul Silvio Berlusconi şi ministrul de Finanţe, Giulio Tremonti, care încearcă să impună măsuri de austeritate fiscală au alarmat investitorii străini.

În condiţiile solicitării unor dobânzi în creştere semnificativă, pe măsura riscului de neplată asociat cu indecizia politică, fondul european de salvare constituit pentru situaţii excepţionale şi utilizat deja de Grecia, Portugalia şi Irlanda ar deveni cu totul insuficient, la un volum de 750 miliarde, apropiat de necesarul de împrumut al Italiei pentru următorii trei ani.

La o pondere de 40% a veniturilor bugetare în PIB şi o păstrare a dobânzii de 6%, rezultă că italienii ar trebui să dea 120 de miliarde de euro din cele 600 de miliarde de euro taxe şi impozite numai pentru plata datoriilor acumulate în anii anteriori. Ceea ce va priva fiecare italian de servicii sociale în valoare de 2.000 de euro pe an.

Am prezentat pe larg aceste cifre imense pentru a conştientiza că nu e de joacă, iar dimensiunea economică ţării, de aproape şapte ori cât Grecia, face, practic, imposibilă susţinerea ei de către comunitatea financiară internaţională.

Soluţia ar fi reducerea drastică a deficitului fiscal până la zero în 2014, prin diverse măsuri, de la reducerea finanţării serviciilor medicale şi până la creşterea vârstei de pensionare.

Cele mai expuse ţări la datoria italiană sunt chiar colegele Franţa şi Germania. Băncile franceze aveau la finele lui 2010 o expunere faţă de Italia de 280 miliarde euro, de trei ori mai mare decât cea faţă de Spania şi de şapte ori mai mare decât faţă de Grecia. Băncile germane erau expuse cu „doar” 120 miliarde euro, sub cele 130 miliarde euro expunere pe Spania.

Cum poate fi afectată România

Repatrierea unor sume importante trimise anterior în România prin linii de credit de către toate băncile implicate în problemele PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, grecia, Spania), dintre care se detaşează ca volum Italia, a determinat o presiune semnificativă pe cursul leu-euro, deşi moneda unică europeană se află în pierdere de viteză faţă de dolarul american.

Este de aşteptat ca turbulenţele să continue iar efectele asupra economiei româneşti sunt imprevizibile. Italia este al doilea partener comercial al României, foarte aproape de Germania ca volum al schimburilor. O scădere a cererii externe ar afecta serios întreprinderile româneşti, chiar dacă un curs ceva mai scăzut pare a favoriza exportatorii.

Una peste alta, un derapaj al Italiei ar declanşa un haos general în finanţele europene şi ar avea consecinţe semnificative pentru România. Singurele avantaje sunt faptul că majoritatea datoriei guvernamentale se află în portofoliul unor instituţii financiare interne şi noul guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi este italian, fiind de presupus că va face totul să-şi sprijine ţara de origine.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.7.2011

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    14.7.2011, 7:50 pm

    Oficial , banca Unicredit recunoste ca 70 % din profitul anual vine realizat in est Europa si ca atare deja e realitate transferul profiturilor . 🙂
    Pina in iulie 2012 Italia are in scadenta peste 300 miliarde euro de titluri de stat . De vazut cu ce dobinda va reusi sa vinda noi tiluri pentru a plati datoriile in scadenta . Oricum , din acronismul PIIGS , Italia e cea cu probleme majore si cifre in joc de record. 🙁

Lăsați un comentariu


Stiri

Doar 9,9% din populația ruralului este conectată la canalizare – sudul țării, cele mai multe localități fără aceste utilități

Mariana Bechir

Doar 52,7% din populația României era conectată la sistemele de camalizare, în 2018, conform datelor INS. În rural, procentul este de peste cinci ori mai… Mai mult

Stiri

Retrocedarea Fermei Regale Băneasa, prima instanță / Remus Truică – 4 ani închisoare, Tal Silberstein şi Dan Andronic – achitați

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Braşov, prima instanță în acest caz, a pronunțat joi sentința din Dosarul retrocedării ilegale a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov:… Mai mult

Stiri

Branduri de ţară – Top global: România urcă 20 de locuri în 5 ani pentru frumusețea naturală, cultura și gastronomia sa

Adrian N Ionescu

România a urcat pe locul 42 din cele 75 de țări incluse în FutureBrand Country Index ediția 2019, mai sus cu 20 de poziții față… Mai mult

Stiri

Legea pensiilor – adoptată: impactul bugetar în anul electoral este de 5 miliarde de euro

Razvan Diaconu

Camera Deputaților a adoptat, cu 197 de voturi pentru, niciun vot împotriva și 70 de abțineri, legea pensiilor, reexaminată după ce a fost declarată parțial… Mai mult

Europa

Tabloul de bord privind Inovarea: România se distanțează de UE, Estonia devine inovator puternic, Uniunea depășește SUA

Mariana Bechir

Tabloul Inovării în UE 2019 confirmă consolidarea contraperformanțelor României: rămâne statul membru cu cel mai mic scor, cea mai mare scădere față de 2011 și… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Judecătorii Curții Constituționale au demisionat “in corpore”

Iulian Soare

Toți judecătorii Curții Constituționale din Moldova au demisionat miercuri, anunță un comunicat al acestei instituții de la Chișinău: Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale… Mai mult

Stiri

Renate Weber – noul Avocat al Poporului

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat, miercuri, numirea fostului europarlamentar Renate Weber (foto) în funcția de Avocat al Poporului. Mandatul are o… Mai mult