La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Italia: o ţară prea mare ca să fie salvată de alţii. Dezechilibrele produse de ea influenţează România

de Marin Pana 14.7.2011

Italia este un caz aparte în Acronimul PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania), care concentrează problemele majore cu datoria externă la nivelul Uniunii Europene. Ea este membru fondator în 1957 al Comunităţii Europene, alături de Germania de Vest, Franţa şi ţările Benelux, printr-un tratat semnat chiar la Roma.

Economia italiană face parte dintre cele patru mari economii ale UE, alături de Germania, Marea Britanie şi Franţa şi ocupă locul şapte mondial. Fără a face farmacie, să vedem care sunt datele esenţiale pentru finanţele italiene. PIB-ul este undeva în jur de 1.500 miliarde euro iar datoria publică ajunge la 1.800 miliarde euro. Ceea ce înseamnă că este 120% din PIB, adică dublul celei maxim admise prin criteriile de la Maastricht.

Dobânda obligaţiunilor de stat italiene pe zece ani a atins în săptămâna aceasta 6%, cel mai înalt nivel din 1987 încoace. De aici rezultă că, numai pentru a plăti dobânzile scadente, pensinsularii trebuie să achite anual 108 miliarde euro, adică 90% din tot PIB-ul României (120 miliarde euro). Pentru a începe să reducă încet datoria spre un nivel rezonabil, ar trebui să dea creditorilor an de an o sumă echivalentă cu PIB-ul României.

Or, suma prevăzută în buget cu această destinaţie se ridica la doar 75 miliarde euro pentru 2011, ceea ce face ca percepţia pe pieţele internaţionale să fie critică. Frecuşurile dintre premierul Silvio Berlusconi şi ministrul de Finanţe, Giulio Tremonti, care încearcă să impună măsuri de austeritate fiscală au alarmat investitorii străini.

În condiţiile solicitării unor dobânzi în creştere semnificativă, pe măsura riscului de neplată asociat cu indecizia politică, fondul european de salvare constituit pentru situaţii excepţionale şi utilizat deja de Grecia, Portugalia şi Irlanda ar deveni cu totul insuficient, la un volum de 750 miliarde, apropiat de necesarul de împrumut al Italiei pentru următorii trei ani.

La o pondere de 40% a veniturilor bugetare în PIB şi o păstrare a dobânzii de 6%, rezultă că italienii ar trebui să dea 120 de miliarde de euro din cele 600 de miliarde de euro taxe şi impozite numai pentru plata datoriilor acumulate în anii anteriori. Ceea ce va priva fiecare italian de servicii sociale în valoare de 2.000 de euro pe an.

Am prezentat pe larg aceste cifre imense pentru a conştientiza că nu e de joacă, iar dimensiunea economică ţării, de aproape şapte ori cât Grecia, face, practic, imposibilă susţinerea ei de către comunitatea financiară internaţională.

Soluţia ar fi reducerea drastică a deficitului fiscal până la zero în 2014, prin diverse măsuri, de la reducerea finanţării serviciilor medicale şi până la creşterea vârstei de pensionare.

Cele mai expuse ţări la datoria italiană sunt chiar colegele Franţa şi Germania. Băncile franceze aveau la finele lui 2010 o expunere faţă de Italia de 280 miliarde euro, de trei ori mai mare decât cea faţă de Spania şi de şapte ori mai mare decât faţă de Grecia. Băncile germane erau expuse cu „doar” 120 miliarde euro, sub cele 130 miliarde euro expunere pe Spania.

Cum poate fi afectată România

Repatrierea unor sume importante trimise anterior în România prin linii de credit de către toate băncile implicate în problemele PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, grecia, Spania), dintre care se detaşează ca volum Italia, a determinat o presiune semnificativă pe cursul leu-euro, deşi moneda unică europeană se află în pierdere de viteză faţă de dolarul american.

Este de aşteptat ca turbulenţele să continue iar efectele asupra economiei româneşti sunt imprevizibile. Italia este al doilea partener comercial al României, foarte aproape de Germania ca volum al schimburilor. O scădere a cererii externe ar afecta serios întreprinderile româneşti, chiar dacă un curs ceva mai scăzut pare a favoriza exportatorii.

Una peste alta, un derapaj al Italiei ar declanşa un haos general în finanţele europene şi ar avea consecinţe semnificative pentru România. Singurele avantaje sunt faptul că majoritatea datoriei guvernamentale se află în portofoliul unor instituţii financiare interne şi noul guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi este italian, fiind de presupus că va face totul să-şi sprijine ţara de origine.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.7.2011

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    14.7.2011, 7:50 pm

    Oficial , banca Unicredit recunoste ca 70 % din profitul anual vine realizat in est Europa si ca atare deja e realitate transferul profiturilor . 🙂
    Pina in iulie 2012 Italia are in scadenta peste 300 miliarde euro de titluri de stat . De vazut cu ce dobinda va reusi sa vinda noi tiluri pentru a plati datoriile in scadenta . Oricum , din acronismul PIIGS , Italia e cea cu probleme majore si cifre in joc de record. 🙁

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult