fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

De ce şi până unde trebuie să scumpim energia. Cum ne va modifica asta structura cheltuielilor

de Marin Pana 12.5.2011

În coşul de consum al populaţiei, care stă la baza calculării inflaţiei, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. În curând, lucrurile se vor schimba foarte serios.

Diferenţele dintre noi şi Europa: unde suntem, unde avem de ajuns

Faţă de ţările europene, surprind ponderea mare a curentului electric ( unde există posibilităţi masive de scădere a consumului fizic prin înlocuirea corpurilor de iluminat şi a aparaturii electrocasnice învechite) şi ponderea redusă a energiei termice, unde se acordă în prezent subvenţii la producător foarte mari faţă de preţul de cost ( de aici şi efectul negativ pe bugetul de stat)

Majorarea preţurilor la nivel mediu european ar însemna, pentru populaţie, o creştere de circa 60% la energia electrică ( de la 0,10 euro/kWh la 0,17 euro/kWh) şi de 90% la gaze naturale ( de la 7,64 euro/gigajoule la 14,54 euro/gigajoule).

Într-o atare situaţie, cheltuielile cu energia s-ar detaşa pe primul loc în cheltuielile de consum, loc pe care îl împarte acum cu carnea şi produsele din carne.

Cum se pune problema cu preţul energiei pentru industrie

Influenţa ar fi semnificativ mai redusă în cazul industriei: o creştere de 10% la electricitate ( de la 0,09 euro/kWh la 0,10 euro/kWh) şi de 35% la gaze naturale (de la 6,19 euro/gigajoule la 8,44 euro/gigajoule).

La energia termică se aşteaptă o majorare medie de 60%, dar cu foarte mari variaţii de la o localitate la alta, după cum a reuşit fiecare să îşi asigure producţia locală şi după reţeaua rămasă în folosinţă.

De ce în Europa populaţia plăteşte mai mult decât plăteşte industria. Cum e la nemţi

De principiu, trebuie observat că preţurile la toate resursele energetice vor fi clar mai ridicate pentru populaţie decât pentru industrie, după model european. Există două explicaţii:

  • Prima este tehnică şi ţine de costurile de distribuţie mai ridicate şi de consumul mult mai redus şi, mai ales, neuniform în cazul populaţiei.
  • A doua este economico-socială. O competitivitate sporită a producţiei prin costuri mai mici cu energia creează şi locurile de muncă pe baza cărora se pot achita facturi, fie ele şi mai ridicate. Altminteri, oricât de scăzute ar fi preţurile, tot nu vor exista locuri de muncă, competitivita şi, implicit, veniturile din care să fie acoperite facturile gospodăriei.

De exemplu, germanii plătesc acasă cu 100% mai mult pe energia electrică şi cu 50% mai mult gazele, faţă de industrie.

Danezii plătesc triplu curentul şi dublu la gaze faţă de industrie, pentru a avea locuri de muncă.

Diferenţierea de preţuri este în curs, pe la 20% – 30% – 40% la cehi, slovaci, polonezi, unguri,baltici şi chiar bulgari.

Noi românii suntem ultimii rămaşi cu marota egalităţii preţurilor, deşi am trecut la un mic decalaj de 10% – 20%, altminteri firesc fie şi numai prin discountul de volum consumat de o întreprindere faţă de o locuinţă.

Principiul după care funcţionăm acum: cine consumă mai mult este şi subvenţionat mai mult

Oarecum paradoxal, majorarea preţurilor la energie ar trebui să aibă nu doar un efect de creştere generală a preţurilor, dar şi unul invers, de presiune în sensul reducerii lor la celelalte produse (alimentare, nealimentare altele decât energia şi servicii) prin scăderea venitului disponibil după achitarea facturilor lunare.

Cert este că reaşezarea pe destinaţii a banilor din buzunarul populaţiei se va face fie că vrem sau nu, tocmai pentru a nu mai susţine prin impozite şi taxe excesive un sector energetic nu tocmai performant şi un consum nediferenţiat pe categorii de consumatori.

În prezent, cine consumă mai mult este şi subvenţionat mai mult, deşi poate nu ar avea nevoie şi nici nu este stimulat să reducă din consum prin achiziţia unor aparate mai performante. Pentru cei realmente nevoiaşi, ar trebui, însă, să existe şi o limită fizică de consum. Altfel, am putea ajunge să subvenţionăm „fără număr” persoane fără venituri oficial declarate, dar mari consumatoare de energie din motive obscure.

Situaţia la zi

România şi-a luat angajamentul să alinieze preţurile la practica europeană iar acest lucru va fi transpus în practică în următorii doi – trei ani, sub ameninţarea procedurii de infringement. Modalitatea în care se face majorarea preţurilor este lăsată la discreţia guvernului.

Tabel cu preţurile la electricitate şi la gaz în ţările Europei. (Click pe grafic pentru a mări)

Acordarea subvenţiilor la consumator se va face diferenţiat, foarte probabil în funcţie de venituri, dar rezultatul de ansamblu trebuie să se înscrie în ecartul european. Cu cât se va merge pe scutirea la plată a unor categorii definite drept defavorizate mai largi, cu atât preţul achitat de nedefavorizaţi va tinde să fie mai ridicat, pentru a afecta mai puţin resursele bugetare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.5.2011

6 comentarii

  1. O zi obişnuită –13 Mai / “Judecătoarea Turcu şi nesimţirea justiţiei române” « Politeía
    13.5.2011, 9:00 am

    […] De ce şi până unde trebuie să scumpim energia. Cum ne va modifica asta structura cheltuielilor. În coşul de consum al populaţiei, care stă la baza calculării inflaţiei, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. În curând, lucrurile se vor schimba foarte serios. Faţă de ţările europene, surprind ponderea mare a curentului electric ( unde există posibilităţi masive de scădere a consumului fizic prin înlocuirea corpurilor de iluminat şi a aparaturii electrocasnice învechite) şi ponderea redusă a energiei termice, unde se acordă în prezent subvenţii la producător foarte mari faţă de preţul de cost ( de aici şi efectul negativ pe bugetul de stat) Majorarea preţurilor la nivel mediu european ar însemna, pentru populaţie, o creştere de circa 60% la energia electrică ( de la 0,10 euro/kWh la 0,17 euro/kWh) şi de 90% la gaze naturale ( de la 7,64 euro/gigajoule la 14,54 euro/gigajoule). Curs de Guvernare. […]

  2. Ce-i lipsea facturii la gazul în prag de scumpire? Un SRL care să căpușeze firma de distribuție | Sareinochi's Blog
    13.5.2011, 10:57 am

    […] De pe blogul Curs de guvernare aflăm de ce și până unde trebuie să scumpim energia și cum ne v…. Știm că, în coșulețul de consum al populației, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare. Aceste cheltuieli, care intră în baza de calculare a inflaţiei, sunt repartizate după cum urmează: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. Deci, faţă de ţările europene, se vede ponderea mare a curentului electric în aceste cheltuieli (unde există posibilităţi masive de scădere a consumului fizic prin înlocuirea corpurilor de iluminat şi a aparaturii electrocasnice învechite) şi ponderea redusă a energiei termice – unde se acordă în prezent subvenţii la producător foarte mari faţă de preţul de cost (de aici şi efectul negativ pe bugetul de stat). Urmare a vizitei în România domnului cu gaură în pantof de la Fondul Monetrar Internațional, în curând, lucrurile se vor schimba foarte serios. Majorarea preţurilor la nivel mediu european, că asta s-a cerut, va însemna pentru populaţie o creştere de circa 60% la energia electrică (de la 0,10 euro/kWh la 0,17 euro/kWh) şi de 90% la gaze naturale (de la 7,64 euro/gigajoule la 14,54 euro/gigajoule). Într-o atare situaţie, cheltuielile cu energia s-ar detaşa pe primul loc în cheltuielile de consum, loc pe care îl împarte acum cu carnea şi produsele din carne. Preţurile la toate resursele energetice vor fi clar mai ridicate pentru populaţie decât pentru industrie, după model european. De exemplu, germanii plătesc acasă cu 100% mai mult pe energia electrică şi cu 50% mai mult gazele, faţă de industrie. Danezii plătesc triplu curentul şi dublu la gaze faţă de industrie, pentru a avea locuri de muncă. Diferenţierea de preţuri este în curs, pe la 20% – 30% – 40% la cehi, slovaci, polonezi, unguri,baltici şi chiar bulgari. Noi românii suntem ultimii rămaşi cu marota egalităţii preţurilor, deşi am trecut la un mic decalaj de 10% – 20%, altminteri firesc fie şi numai prin discountul de volum consumat de o întreprindere faţă de o locuinţă. Deci, principiul după care funcţionăm acum este: cine consumă mai mult este şi subvenţionat mai mult. […]

  3. un cetatean
    14.5.2011, 9:39 am

    n-am fost pe faza, dar cat reprezinta costul energiei in cosul de consum lunar al neamtului sau al danezului?

  4. Business Report: Valoarea software-ului piratat in Romania: 195 milioane dolari in 2010; Yahoo!, furat de chinezi; De ce si pana unde trebuie sa scumpim energia; AmCham vs. FMI: Taiati CAS sau ramanem in mizerie; Calcul: cat costa caldura fara subventie |
    14.5.2011, 11:55 am

    […] De ce si pana unde trebuie sa scumpim energia. Cum ne va modifica asta structura cheltuielilor. In cosul de consum al populatiei, care sta la baza calcularii inflatiei, energia figureaza cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrica 5,01%, gaze naturale 3,20% si energie termica 1,15%. In curand, lucrurile se vor schimba foarte serios. Fata de tarile europene, surprind ponderea mare a curentului electric (unde exista posibilitati masive de scadere a consumului fizic prin inlocuirea corpurilor de iluminat si a aparaturii electrocasnice invechite) si ponderea redusa a energiei termice, unde se acorda in prezent subventii la producator foarte mari fata de pretul de cost (de aici si efectul negativ pe bugetul de stat). Analiza integrala pe CursdeGuvernare.ro. […]

  5. Pericle
    4.6.2011, 12:51 pm

    Astept cu interes articole despre diferentele de venituri salariale dintre cetatenii UE si Romani ….SPALATI CREIERELE ROMANILOR …DEZINFORMATI! incercati sa acreditati ideea ca este necesara scumpirea pentru populatia romaniei prin faptul ca ar rezulta ”locuri de munca” ….platite cu 200 de euro lunar ? merci nu vrem !….De ce nu vorbiti de nivelul salariului minim din UE ? pe tari …. Pana si in TURCIA salariul minim este 400 USD …..de ce nu vorbiti despre faptul ca un pret ridicat la GAZELE (ROMANESTI …extrase din subsolul tarii resursa nationala!) influenteaza costurile tuturor produselor si scad nivelul de trai si asa mic … Coborati din paradisul numit Bucuresti …mergeti in Romania profunda sa vedeti saracie….

    • Cristian Grosu
      4.6.2011, 2:51 pm

      domnule, numai furia va faceti sa comiteti in legitima dvs indignare atatea erori.
      – nu dezinformam – prezentam cifre exacte + regulile care se aplica pentru energie in tarile ue
      – nu e nicio legatura intre salariul unei tari (minim) si preturile internationale la petrol, gaze etc, etc.
      – da, au alte salarii: au zeci, unii sute, de ani de alta mentalitate, alte conjuncturi istorice, alte “mosteniri” fata de romani; nu suntem noi vinovati, dar nici ei nu sunt vinovati.
      – gazele NOASTRE, din subsol: nu avem, le-au vandut niste insi care predicau aceeasi logica intalnita in comentariul dvs, dar procedau altfel; ar fi interesant de stiut daca si comisionalele incasate din chestiile astea pentru ei le-au gestionat asa cum au gestionat tara.
      – ‘paradisul numit bucuresti’.. . nu stiti ce vorbiti, domnule
      – o zi frumoasa sa aveti.
      ps: desigur, puteam face un articol in care sa va plangem pe umar, fara sa explicam cum se pune, de fapt, problema. poate ati fi fost mai fericit.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Restructurarea aparatului bugetar „vine de la sine”, odată cu digitalizarea

Razvan Diaconu

Restructurarea aparatului bugetar va veni “de la sine”, ca o  consecință  a digitalizării administraţiei,  în urma căreia angajaţii „care plimbă  hârtii nu îşi vor mai… Mai mult

Europa

Rusia amenință cu ieşirea din Tratatul ”Cer Deschis”

Iulian Soare

Cu două zile înaintea unei reuniuni extraordinare a ţărilor semnatare ale Tratatului “Cer Deschis”, Rusia  spune că îşi rezervă dreptul de a decide care va… Mai mult

Europa

Reglementările bugetare stricte ale UE se vor aplica din nou după criză, avertizează vicepreşedintele Comisiei Europene

Iulian Soare

Restricţiile bugetare pentru statele membre ale UE se vor aplica din nou după ce se va încheia recesiunea provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19), a… Mai mult

Stiri

Ministrul Transporturilor promite, la Arad, simplificarea judecării contestaţiilor la licitaţii

Adrian N Ionescu

Lucian Bode, ministrul Transporturilor, a declarat că Guvernul va modifica legislaţia privind judecarea în instanţă a contestaţiilor depuse la licitaţii, în condiţiile în care mari… Mai mult

Stiri

Trei sferturi dintre elevi au luat peste nota 5 la Evaluarea Națională – Rezultate finale

Adrian N Ionescu

Un procent de 76,20% dintre candidaţii prezenţi la Evaluarea Naţională (inclusiv etapa specială) au obţinut medii mai mari sau egale cu 5, potrivit rezultatelor  finale … Mai mult

Europa

OMS: Nevoia de a reporni economiile nu înseamnă ca guvernele să ignore realitatea Covid

Iulian Soare

Directorul serviciilor de urgenţă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Michael Ryan, a cerut vineri ţărilor din lumea întreagă „să se trezească” la realitate în… Mai mult

Stiri

Scădere de 30% a înmatriculărilor auto în Semestrul 1, dar iunie a fost a doua cea mai bună lună din an

Vladimir Ionescu

Înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut în iunie cu 27% față de iunie 2019, până la 10.161 unități și cu 30% până la… Mai mult