Suprataxare dură a profiturilor OMV Petrom și Romgaz – guvernul le ia aproape 2 mld. de euro. OMV Petrom așteaptă clarificări ca să scoată gazele din Marea Neagră

Guvernul vrea să ia circa 8 miliarde de lei prin suprataxarea profiturilor din 2022 și 2023 ale OMV Petrom (SNP) și Romgaz (SNG), în plus față de impozitul obișnuit pe profit și față de alte taxe și redevențe, spun conform estimărilor făcute de Ministerul Finanțelor aferente unei ordonanțe de urgență care a fost dezbătută / aprobată în ședința de guvern de joi.

Asta în timp ce OMV Petrom întârzie să ia decizia finală de investiție în exploatarea celui mai mare zăcământ de gaze descoperit în zona românească din Marea Neagră, Neptun Deep, ale cărui concesionare sunt cele două companii.

Decizia guvernului vine într-un moment de inflexiune în ce privește soarta gazelor din Marea Neagră: OMV și Romgaz au depus la începutul acestei luni așa numitul Acord de comercialitate, primul pas către faza de dezvoltare și investiții, însă OMV a amânat decizia de-a investi până în vara viitoare – potrivit informațiilor anunțate de președinția României, după ce șeful statului l-a primit, la sfârșitul lunii noiembrie, pe CEO-ul companiei austriece.

Ordonanța spune că, în cazul în care  profiturile impozabile din 2022 ale SNP și SNG depășesc cu mai mult de 20% media impozitelor impozabile din anii 2018 – 2021, diferența se taxează cu 60%, în plus față de cota obișnuită.

Profiturile impozabile estimate pe 2022 sunt de peste 3 ori mai mari decât media invocată.

(Citiți și: ”OMV la Cotroceni: președintele cere companiei să înceapă cât mai rapid exploatările offshore din Marea Neagră”)

„Venitul din contribuția de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la circa 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor”, spune nota de fundamentare a ordonanței.

(Citiți și: ”Cădere liberă a acțiunilor OMV Petrom și Romgaz la BVB, după Ordonanța suprataxării. Indicele BET, pe minus”)

Obiecțiile industriei: România are cea mai ostilă abordare din UE

„Prin proiectul de Ordonanță de Urgență, România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol și gaze în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare. Neluarea în considerare a taxelor suplimentare deja introduse este în contradicție cu principiile Regulamentului European”, spune un comunicat al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).

În afară de OMV Petrom și Romgaz, din FPPG mai fac parte și alte companii dintre care mai cunoscute sunt producători de gaze precum Amromco și Black Sea Oil & Gas (aceasta extrage deja gaze din Marea Neagră), operatorul sistemului național de transport de gaze Transgaz (TGN) și transportatorul de țiței prin conducte Conpet (COTE).

(Citiți și: ”„Der Standard”: De ce OMV joacă un rol special în România”)

FPPG spune că ordonanța „pune în pericol viitoarele investiții pentru securitatea energetică a României:

• Sectorul de petrol și gaze este deja supraimpozitat: rata medie de taxare a veniturilor din gaze naturale este de peste 60% (impozit de 80% pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore)
• Sectorul de producție și trading de electricitate în România este suprataxat: Contribuție la fondul de tranziție energetică datorat de producătorii de electricitate: 100% din veniturile înregistrate peste 450 de lei/MWh; Contribuția la fondul de tranziție energetică datorat pentru activități de trading de gaze și electricitate: 100% din veniturile care depășesc costul de achiziție la care se adaugă 2% (marja de profit)
• Rata efectivă de impozitare a producției de gaze naturale în România este de peste 3 ori mai mare decât media europeană  încă din 2018”.

Patronatul de petrol și gaze cere scăderea cotei la 33%

FPPG cere ca:

• impozitele suplimentare care există deja (prin alte acte normative, e.g., OG 6/2013, OG 7/2013, Legea 256/2018, OUG 27/2022) să fie luate în considerare de acest proiect de ordonanță, prin deducerea acestora din contribuția de solidaritate.
• cota de suprataxare să fie redusă la 33%. FPPG spune că 60% este mai cu mult mare decât în orice alta tara a Uniunii Europene. „Nivelul cotei nu trebuie să pună în pericol capacitatea producătorilor de a menține și stimula investițiile viitoare în capacitati de producție necesare.
• Contribuția convenită ar trebui să fie recunoscută ca și cheltuială deductibilă la calculul impozitul pe profit.
• În contextul acestui instrument de impozitare este necesară introducerea unui mecanism de încurajare a investițiilor prin constituirea unor rezerve din suma datorată ca și contribuție de solidaritate la nivelul contribuabililor, prin care să se asigure investiții noi în următorii 3-5 ani”.

(Citiți și: ”Gazele din Marea Neagră – evoluțiile de pe ultima sută de metri, umăr la umăr cu Schengen”)

Solicitările rău prevestitoare

Ca să ia decizia finală de investiții OMV Petrom (SNP) invocă nevoia unor „clarificări” la legea de exploatare a gazelor offshore, abia îmbunătățită și promulgată în luna mai anul acesta, potrivit unei declarații din februarie a Christinei Verchere, directoare generală (CEO) a OMV Petrom. Legea prevede alte taxe pe vânzarea gazelor.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Și tu, Austria? Ghinionul României și intrarea în Schengen”)

„Într-un context de piaţă cu preţuri ridicate la gaz, impozitarea suplimentară şi preţul de referinţă pentru redevenţele pe gaze fac ca mediul investiţional să fie şi mai neatractiv. În calitate de producător de gaze, în 2021, nu am beneficiat de preţurile mari la gaze, întrucât povara fiscală a ajuns la 47% din veniturile de gaze”, spunea în februarie șefa OMV Petrom (foto).

În septembrie, la câteva luni după promulgarea legii, Christina Verchere repeta că OMV Petrom așteaptă „clarificări legate de offshore, pe partea de stabilitate, care este unul dintre pilonii fundamentali pentru o investiţie atât de mare”.

OMV Petrom (SNP) a devenit operator al perimetrului Neptun Deep în august 2022, după finalizarea tranzacției dintre Romgaz (SNG) și ExxonMobil. Romgaz a preluat participația ExxonMobil la Neptun Deep, de la care se așteaptă producția a cel puțin 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Romgaz (SNG) nu a intrat în polemică, dar este afectată de prevederile legii offshore nu numai ca parteneră a OMV Petrom la Neptun Deep și pentru se aplică și zăcămintelor onshore de adâncimi mai mari de 3.000 de metri, pe care mizează pentru înlocuirea celor actuale, pe cale de epuizare.

Ce spune ordonanța suprataxării

Ordonanța suprataxării companiilor petroliere și de gaze invocă Regulamentul (UE) 2022/1854, care stabilește ca statele membre să ia o serie de măsuri consolidate de sprijin financiar la nivelul Uniunii, în condițiile scumpirii necontrolate a energie.  

Se impune plata anuală a unei „contribuții de solidaritate”, constând în plata anuală a 60% din diferența dintre profitul impozabil din 2022 și media profiturilor impozabile din anii 2018 / 2022 majorată cu 20%.

Profiturile impozabile/pierderile fiscale incluse în calculul mediei sunt cele determinate înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenți. Contribuția se aplică în paralel cu impozitul pe profit, precizează ordonanța.

Același mecanism se va aplica și în 2023.

Impozitul se va plăti la 25 iunie, iar banii vor fi virați într-un cont special deschis la Ministerul de Finanțe, denumit “Contribuție de solidaritate”.

Guvernul spune că banii pot fi folosiți atât pentru ajutorarea consumatorilor, cât și pentru stimularea regenerabilelor sau pentru proiecte de reducere a consumului sau proiecte transfrontaliere, potrivit principiilor din programul RePowerEU.

Circumstanțele tulburi pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră

Deocamdată singurul perimetrul offshore din Marea Neagră care produce gaze este Midia, de mică adâncime, unde Black Sea Oil & Gas (BSOG) poate extrage circa un miliard de metri cubi anual în 10 ani.

Perimetrul Neptun Deep este de ape adânci și ar avea rezerve de 10 ori mai mari. Resursele platformei continentale românești din Marea Neagră sunt estimate la 200 de miliarde de metri cubi, pentru care ar fi necesare investiții de circa 16 miliarde de euro.

 BSOG a început producția în iunie, în ciuda nemulțumirilor față de regimul de taxare, mai aspru față de cele din Turcia și Georgia. În Georgia, OMV Petrom va începe extracția în 2025, deci oricum mai devreme decât în Neptun Deep, unde mai sunt necesari 4 ani de investiții de miliarde de euro, până la pomparea primilor metri cubi.

BSOG nu a renunțat însă la contestarea juridică (arbitraj la Camera Internațională de Comerț de la Paris, ICC) a legii offshore promulgată în mai.

Legea offshore prevede alte taxe pe veniturile din gazele extrase, taxe mai mici decât cele din varianta descurajatoare din 2018, care a dus la amânarea exploatării Neptun Deep. Dar nu destul de mici, potrivit lui Mark Beacom, directorul general al BSOG.

OMV Petrom a amânat încă odată luarea deciziei finale de investiție pentru anul viitor, în așteptarea clarificărilor solicitate.

Și, în avanpremiera respingerii de către Austria a aderării României la Zona Schengen, președintele României la primit, la Palatul Cotroceni, pe directorul general executiv al OMV şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern.

Ce spune legea offshore

Cele mai relevante noutăți ale legii offshore promulgate în mai față de versiunea din 2018 sunt:

• Companiile petroliere nu mai sunt obligate să vândă o anumită cotă din producție pe piața internă, iar prețurile pentru gazele extrase nu vor fi reglementate.
• Totuși, statul are drept de preemțiune. Companiile petroliere sunt obligate să oferteze gazele mai întâi Rezervelor de Stat. Dacă statul nu cumpără, vânzările pe piață trebuie să fie la prețuri mai mari decât cele care au fost oferite statului.
• Toate contractele bilaterale de vânzare a gazelor vor fi notificate, pentru monitorizare, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei
• Au crescut pragurile de preț peste care se impozitează, respectiv crește impozitul pe veniturile suplimentare. Impozitul suplimentar se va aplica la prețuri mai mari de 85 de lei/MWh de gaze, nu de la 47 de lei, cât era în vechea lege. Pentru nivelurile mai mari se introduc impozite progresive între 15% și 70%.
• Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream a fost ridicată la maximum 40% (era 30%) din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.
• Impozitului suplimentar se va vira într-un fond destinat extinderii rețelelor de gaze, dacă Guvernul nu decide alte destinații.
• Impozitul asupra veniturilor suplimentare reprezintă, pentru companii, cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal
• Nivelul taxării se va păstra la nivelul actual (cel de la 1 ianuarie) pe toată durata acordului de concesiune petrolieră.,
• Prevederile din legea actuală se vor aplica și zăcămintelor de uscat de mare adâncime (peste 3.000 de metri)
• Guvernul poate introduce restricții temporare de preț și vânzare în vederea asigurării consumului clienților casnici și producătorilor de energie termică destinată populației, sau pentru îndeplinirea obligațiilor aferente mecanismelor europene de solidaritate.

***