Legea care ne-ar face independenți de gazul rusesc pleacă spre Parlament: principalele prevederi

Așteptat de ani de zile, proiectul noii legi offshore renunță la multe din prevederile care au descurajat, în ultimii 4 ani, investițiile în explorarea și exploatarea gazelor din Marea Neagră. Cu volumul de gaze naturale ce poate fi extras offshore, România ar putea renunța total la gazele cumpărare pe diverse căi de la Gazprom și ar putea deveni independentă de gazul rusesc.

Dintre cele mai importante prevederi ale noii versiuni se remarcă creșterea pragului de preț de la care se supraimpozitează veniturile și eliminarea restricției de vânzare pe piață.

Versiunea aflată în vigoare a Legii Offshore a fost adoptată în 2018 sub guvernarea PSD-Dragnea.

Legea a determinat compania americană ExxonMobil să renunțe la participația sa la cele mai bogat zăcământ descoperit până acum, în platforma românească a Mării Negre, Neptun Deep.

Istoria unei legi care a alungat investitorii și a făcut jocurile energetice ale Rusiei

Nici concesionarul partener al zăcământului Neptun Deep, OMV Petrom (SNP), nu a mai luat decizia finală de investiție în exploatare.

OMV Petrom a atras recent atenția că ar putea renunța de asemenea la exploatarea Neptun Deep, dacă nu este modificată legea în acest an, calendarul său de investiții fiind depășit în cazul că lucrurile vor tărăgăna mai departe. Chiar și așa, primele gaze ar urma să fie pompate în sistem peste alți patru ani.

Neptun Deep are resurse de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze – adică de circa 10 ori mai mari decât producția anuală din present a României.

Nici Black Sea Oil&Gas  (BSOG, o companie a americanilor de la Carlyle) nu s-a grăbit să înceapă pomparea gazelor din perimetrul în care este operator și concesionar principal, Midia.

Legea offshore încă în vigoare a fost adoptată în 2018, după ani de dezbateri și dispute cu companiile petroliere. Președintele de atunci al Camerei Deputaților și al PSD, Liviu Dragnea, a intervenit direct de câteva ori în procesul de legiferare.

Președintele Klaus Iohannis a retrimis în august 2018 la Parlament, spre reexaminare, un prim proiect de lege. La reexaminare, Camera Deputaților a modificat semnificativ textul adoptat de prima cameră sesizată.

Mediul de afaceri specializat a criticat frecvent modificările la lege, modificări care au făcut obiect de negociere în interiorul coaliției, dar și între PSD și UDMR.

Cel puțin înainte de criza geopolitică provocată de invazia în Ucraina de către Rusia, legea încă în vigoare expunea zăcămintele din platforma continentală românească la riscul de a rămâne neexploatate, potivit oficialilor Autorității din Energie (ANRE).

Între timp, Romgaz este pe cale să finalizeze tranzacția prin care va cumpăra, pentru un milliard de dolari, participația ExxonMobil la Neptun Deep.

Principalele prevederi ale proiectului noii legi offshore

Proiectul noii legi offshore urmează să fie depus vineri în Parlament, după ce avut loc o ultimă discuție, joi, în cadrul coaliției de guvernământ.

Principalele prevederi sunt:

• Supraimpozitarea veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor se va aplica la prețuri de peste 85 de lei / MWh, față de 45 de lei / MWh cât prevede legea actuală. Totuși pe piață prețurile de la care se aplică supraimpozitarea sunt de peste 4 ori mai mari.
  
• Pragurile de impozitare vor crește de la 15% la 70%, astfel:
  • 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
  • 30% la preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
  • 35% la preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
  • 40% la preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
  • 50% la preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
  • 55% la preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
  • 60% la preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
  • 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
    
• Crește de la 30% la 40% proporția deducerilor la care operatorii aui dreptul din impozitul pe veniturile suplimentare la exploatare, în contul investițiilor făcute.
  
• Pe toată perioada explorării și exploatării zăcămintelor toate taxele și redevențele rămân nemodificate.

Mai sunt eliminate anumite restricții

• Sunt eliminate restricțiile care prevedeau în legea actuală ca 50% din gazele extrase să fie vândute pe piața locală.
  
• Se elimină retricțiile „ referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vânzare a hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legale obligatorii din România precum si ale Uniunii Europene”.
  • Excepție: situația de criză energetică sau de distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale a României.
    
• Este eliminat și prețul de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare.
  • Nu va mai fi prețul de pe bursa austriacă CEGH, ci cel efectiv realizat prin tranzacții – ceea c ear putea reduce taxarea.

Acum guvernul recunoaște că legea veche era descurajatoare

În motivația proiectului se recunoaște faptul că, în anul 2020, România avea cea mai mare rată efectivă de impozitare a sectorului de gaze naturale offshore (23%) comparativ cu restul de state europene relevante pentru producția offshore, de aproximativ 4,3 ori mai mare decât media acestora, estimată la 5,3%, conform unui studiu realizat în luna iunie 2021 de PwC.

Totodată, se mai spune că, „în ultimii 15 ani, operatorii din sector au investit peste 3,5 miliarde de dolari în proiecte de explorare, dezvoltare şi producție de gaze naturale offshore, din care aproximativ 2,5 miliarde de dolari în activitățile de explorare și peste 1 miliard de dolari în activități de dezvoltare și redezvoltare pentru zăcăminte existente”.

Acum, nota de fundamentare reia concluziile unui studiiu Deloitte din 2018 care spunea că fiecare milliard de dolari investit în activități offshore de țiței și gaze naturale în România generează suplimentar 3 miliarde de dolari în PIB-ul României în următorii 23 ani.

Contribuția direct și indirect la veniturile bugetului de stat ar fi de 1,9 miliarde de dolari și s-ar crea și/sau menține în medie 2.198 de locuri de muncă anual până în 2040.

Proiectul de lege nu a fost încă făcut public, ci a fost făcut văzut prima data de  publicația Focus Energetic.

(Descărcați AICI proiectul noii legi offshore)

***