luni

6 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 decembrie, 2022

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania OMV nu are zile liniștite:

Compania austriacă are la dispoziție doar trei săptămâni pentru a semna acordul de comercialitate pe gazele descoperite în perimetrul de la Marea Neagră: dacă nu o face până la 31 decembrie, își pierde licența de la data de 1 ianuarie 2023.

Acordul de comercialitate e pasul indispensabil pentru trecerea la dezvoltarea perimetrului și la investiția în sine.  


Deși chestiunea părea tranșată încă de astă vară, iar noua lege  lege offshore fusese acceptată de OMV  – și, odată cu ea, de celălalt partener, Romgaz – discuțiile și lobby-ul companiei austriece s-au reluat la sfârșitul toamnei, fără succes.
S-a ajuns, astfel, la vizita directorului general executiv al OMV, Alfred Stern, chiar la Cotroceni, pentru o discuție cu Klaus Iohannis, în data de 21 noiembrie.
Șeful statului român a cerut companiei austriece, în cadrul întâlnirii, să pornească de urgență investițiile în perimetrul Neptun Deep, însă partea austriacă a anunțat că nu va lua o decizie de investiție decât în vara viitoare.

Miza lobby-ului OMV vizează, însă, altceva:
potrivit unor surse convergente din administrația decidentă, consultate de CursDeGuvernare, compania austriacă dorește o modificare a legislației în avantajul său, legislație care să se facă pe repede înainte și care să fie valabilă la data semnării acordului de comercialitate: adică modificări legislative în numai 3 săptămâni, pentru o conjuctură legislativă cât mai avantajoasă la data acordului.
Sursele consultate de CursDeGuvernare arată că lobby-ul se întinde de la sfera parlamentară și până la ministere.

(Citiți și: ”Comisia Europeană repetă: România, Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc toate cerințele pentru a intra în Schengen”)

În discuție se află, în speță, distribuirea și vânzarea volumelor de gaz ce urmează să fie extrase:
potrivit calculelor OMV, după acoperirea necesarului de gaze de partea românească  al României și al Republicii Moldova (care va fi alimentată pe viitor de către România prin gazoductul Iași-Ungheni pus în funcțiune sâmbăta trecută), ar rămâne circa 2 miliarde de metri cubi anual, pe care compania austriacă ar vrea să o cumpere cu prioritate. Într-o atare situație, România ar putea dispune, practic, doar de gazele care să-i asigure consumul intern, ei și Republicii Moldova. Astfel că partea austriacă tergiversează un răspuns privind investiția:

căci tergiversarea pune pune o presiune tot mai mare pe  România:  care, prin Romgaz, a cheltuit deja un miliard de euro pentru participația EXXON, și se pregătește să mai cheltuiască încăun miliard pentru partea sa de investiție. Or, acești bani sunt în majoritate credite, care trebuie plătite dintr-o investiție despre care nu se știe când o va porni OMV.


Vizita șefului OMV la Cotroceni de luni, 21 noiembrie, s-a desfășurat între două  declarații politice care au bulversat chiar Comisia Europeană: declarația de vineri, 18 noiembrie, a ministrului de interne al Austriei privind respingerea candidaturii României la Schengen – prima astfel de poziție austriacă ce ridica problema migrației dinspre România, și declarația cancelarului austriac, din 22 noiembrie, care a pecetluit poziția oficială a Austriei în ce privește chestiunea Schengen.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Și tu, Austria? Ghinionul României și intrarea în Schengen”)

În conjunctura de ansamblu, Austria urmează să devină un nou hub de gaze pentru Germania, care rămasă  fără conducta Nord Stream 2,  încearcă să se alimenteze din Sud, ca alternativă la dependența de GNL-ul american:
absolut întâmplător, cele 3 prezumtive guri de alimentare cu gaze din sud vor să adere la spațiul Schengen:  România, cu gazele de la Marea Neagră, al căror surplus să și-l adjudece compania austriacă, Bulgaria cu interconetorul cu Grecia, pe gazele azere – și Croația, care deja are biletul în buzunar: în urmă cu două săptămâni a anunțat că va contrui un gazoduct cu Austria și Germania. Pentru România, o mai bună șansă ar fi o negociere directă cu Germania (AICI-LINK)

Cum Bulgaria are o problemă cu criza politică, poate că măcar Marea Neagră intră în Schengen. Rămâne de văzut cu ce concesii.

***

(Citește și: ”Economia de Război și Factura de Pace: CRONICILE 84. Titlurile și autorii”)

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. Mie mi se pare scenarita.
    Surse romanest (!!!) spun ca o firma privata incearca sa obtina niste concesii altfel riscand/renuntand o licenta de exploatare de gaze.
    Mie mi se pare comportament comercial corect. OMV si Petrom sunt firme comerciale, nu societati de binefacere.
    Faptul ca risca sa piarda o licenta de exploatare pe un perimetru cu rezerve confirmate arata ca exploatarea comerciala a perimetrului respectiv, in condiitiile stabilite de stat dupa anuntul descoperirii rezervelor respective, este destul de riscanta daca nu slab profitabila.
    Cat despre sursele din administratia romana, D-zeu sa ne ierte, credibilitatea lor „este admirabila, e sublima, putem zice, dar lipseste cu desavarsire”. S-avem rezon!

    1. Ar trebui să vă pută măcar faptul că s-au dus la Cotroceni: președintele României nu are nicio atribuție economică sau legislativă: ce caută o formă privată la președintele unei țări – și fix între 2 declarații belicoase ale politicului din țara sa?
      Dar, în fine… . Există masochiști oriunde în lume, și nici România nu duce lipsă de ei. Spor!
      (pentru credibilitatea informațiilor publicate garantez eu.)

  2. As plăti bani în plus ca România să cumpere partea OMV, și sa extragă singura gazele din Marea neagra, cât și scoaterea OMV de pe piața românească cât și întregul lanț de firme austriece. Austria nu este un partener al României ci un jefuitor calificat rămas cu sechele din vremea imperialismului. Trebuie tratat ca atare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. Mie mi se pare scenarita.
    Surse romanest (!!!) spun ca o firma privata incearca sa obtina niste concesii altfel riscand/renuntand o licenta de exploatare de gaze.
    Mie mi se pare comportament comercial corect. OMV si Petrom sunt firme comerciale, nu societati de binefacere.
    Faptul ca risca sa piarda o licenta de exploatare pe un perimetru cu rezerve confirmate arata ca exploatarea comerciala a perimetrului respectiv, in condiitiile stabilite de stat dupa anuntul descoperirii rezervelor respective, este destul de riscanta daca nu slab profitabila.
    Cat despre sursele din administratia romana, D-zeu sa ne ierte, credibilitatea lor „este admirabila, e sublima, putem zice, dar lipseste cu desavarsire”. S-avem rezon!

    1. Ar trebui să vă pută măcar faptul că s-au dus la Cotroceni: președintele României nu are nicio atribuție economică sau legislativă: ce caută o formă privată la președintele unei țări – și fix între 2 declarații belicoase ale politicului din țara sa?
      Dar, în fine… . Există masochiști oriunde în lume, și nici România nu duce lipsă de ei. Spor!
      (pentru credibilitatea informațiilor publicate garantez eu.)

  2. As plăti bani în plus ca România să cumpere partea OMV, și sa extragă singura gazele din Marea neagra, cât și scoaterea OMV de pe piața românească cât și întregul lanț de firme austriece. Austria nu este un partener al României ci un jefuitor calificat rămas cu sechele din vremea imperialismului. Trebuie tratat ca atare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: