Clasa de mijloc a României a crescut cu 10 puncte procentuale de la aderarea la UE, având o pondere de 61% din populația țării la nivelul anului 2023. În ciuda creșterii, cea mai mare din regiune, dimensiunea clasei de mijloc a rămas a doua cea mai redusă din regiune după Bulgaria, se arată într-o analiză realizată de Ella Kállai, economist șef Alpha Bank România.
”În România, ponderea populației care aparține clasei de mijloc s-a extins la 61% în 2023 de la 51% în 2007 (Fig. 5). Creșterea cu 10pp a fost cea mai amplă extindere din regiune datorându-se atât reducerii ponderii clasei cu venituri mari de la 14% în 2007 la 8% în 2023 precum și reducerii ponderii clasei cu venituri mici de la 35% în 2007 la 31% în 2023”, se arată în analiza citată.
Notă: Clasa de mijloc include acea parte a populației a cărei venit disponibil anual este cuprins între 75% și 200% din venitul disponibil median anual. Dimensiunea acestui segment crește dacă dimensiunea clasei cu venituri disponibile anuale mici (sub 75% din venitul disponibil median anual) și/sau a clasei cu venituri disponibile anuale mari (peste 200% din venitul disponibil median anual) scade, cu alte cuvinte dacă inegalitatea de venituri scade.
Venitul median semnifică faptul că jumătate dintre cetățeni se situează deasupra acestui indicator de referință iar jumătate sub el.
Veniturile din această analiză sunt exprimate în euro, în prețuri curente.
În Ungaria, clasa de mijloc s-a contractat, iar în Polonia a ajuns la o pondere de 67%
În Ungaria, clasa de mijloc s-a contractat la 65% în 2023 de la 70% în 2007. Clasa de mijloc este cea mai extinsă (72%) în Cehia, urmată de Polonia, unde a crescut la 67% de la 60% în 2007.
”Comparativ cu țările membre UE mai vechi, precum Grecia și Italia, clasa de mijloc din regiune tinde să fie mai extinsă și inegalitatea de venituri mai redusă”, semnalează Kállai.
Venitul disponibil mediu anual al României a ajuns la 31% din media UE, de la 13% înainte de aderare
Țările din regiune au avut o creștere excepțională a veniturilor disponibile ale populației după aderarea la Uniunea Europeană, semnalează economista.
În 2023 față de 2007, venitul disponibil mediu anual (exprimat în euro în prețuri curente) a crescut de 4,8 ori în Bulgaria, 3,7 ori în România, 2,7 ori în Polonia, 2,5 ori în Cehia și de 1,9 ori în Ungaria, depășind creșterea de 1,6 ori din UE.
Venitul disponibil mediu anual al țărilor din regiune în 2023 a ajuns la 43% din media UE (10 mii euro față de 23 mii euro), după ce în 2007 a fost doar o pătrime (3,7 mii euro față de 14,7 mii euro).
Venitul disponibil mediu al României în 2023 a fost 31% din media UE (7,1 mii euro față de 23 mii euro), în timp ce în 2007 a fost doar 13% (1,9 mii euro față de 14,7 mii euro).
Reduceri semnificative ale inegalității de venituri în România și Polonia
”În aceeași perioadă, în regiune, doar în România și Polonia creșterea venitului disponibil median (al jumătății de populație mai puțin avute) a fost mai rapidă decât creșterea venitului disponibil mediu, fiind un indiciu al reducerii inegalității de venituri”, se mai arată în analiza citată.
Din graficul de mai jos reiese că România face parte din puținele țări membre ale UE cu diferență mică între venitul disponibil median și venitul disponibil mediu.
În 2023, venitul disponibil median anual a fost cu 8% mai mic decât venitul disponibil mediu anual, România clasându-se după Slovacia (cu decalaj de 1%), Belgia și Slovenia (cu decalaj de 7%).
Evoluția inegalității veniturilor în ECE
Conform coeficientului GINI, un indicator a cărei valoare crește când inegalitatea de venituri crește, inegalitatea veniturilor în țările din regiune a cunoscut o evoluție divergentă.
În perioada analizată 2014-2023, inegalitatea de venituri a scăzut în România, Cehia, Polonia, Bulgaria (începând cu 2020) și s-a păstrat în Ungaria. În 2023, Cehia a rămas țara cu cea mai scăzută inegalitate de venituri, iar Bulgaria urmată de România, țările cu cea mai ridicată inegalitate de venituri, dar în scădere.
”Se pare că toate țările din regiune au ajuns într-o fază de dezvoltare în care nu există un compromis între creșterea economică și inegalitate, o pondere în creștere a populației beneficiind de câștigurile din recuperarea decalajului față de UE (raportul PIB/capita față de PIB/capita în UE a crescut în regiune, indicând un proces de convergență în desfășurare)”, notează Kállai.
Cum a scăzut inegalitatea veniturilor din România: ponderea săracilor a crescut, dar ponderea bogaților a scăzut mai mult
Distribuția veniturilor populației din 2007 (Fig. 3a) și 2023 (Fig. 3b) arată că:
- veniturile cele mai ridicate s-au restrâns și
- raportul dintre veniturile cincimii populației celei mai bogate și veniturile cincimii celei mai sărace a scăzut.
Ponderea veniturilor procentului populației cu cele mai mari venituri s-a înjumătățit (de la 6% în 2007 la 3% în 2023).
În 2007, în total venituri, 5,4% reprezenta ponderea veniturilor cincimii din populația cu cele mai mici venituri și 44% ponderea veniturilor cincimii din populație cu cele mai mari venituri, de unde se deduce că veniturile cincimii populației cu cele mai mari venituri au fost de 8,2 ori mai mari decât veniturile cincimii populației cu cele mai mici venituri.
În 2023, ponderea veniturilor cincimii populației cu veniturile cele mai mici a crescut marginal (6,4%), dar ponderea veniturilor cincimii populației cu cele mai mari venituri a scăzut semnificativ la 37,4%.
”Astfel veniturile cincimii populației cu cele mai mari venituri au fost de 5,8 ori mai mari decât veniturile cincimii populației cu veniturile cele mai mici, în scădere față de 2007, peste raportul din Cehia (3,4), țara cu cea mai redusă inegalitate de venituri din regiune și sub raportul din Bulgaria (6,6), țara cu cea mai mare inegalitate de venituri din regiune”, reiese din analiza citată.
Pandemia a făcut mai dificilă promovarea către o decilă superioară de venit în România
În 2023, schimbările de venituri din pandemie arată o creștere a ponderii celor care și-au păstrat veniturile (la 30,7% de la 27,4%) pe seama scăderii semnificative a ponderii populației cu venituri în creștere (la 33,1% de la 36,1%) și a scăderii marginale a ponderii populației cu venituri în scădere (la 36,2% de la 36,6%).
”Această evoluție contrastează cu cea din țările regiunii unde ponderea celor cu venituri în creștere fie a crescut (Ungaria), fie s-a menținut (Bulgaria și Polonia) sau a scăzut semnificativ mai puțin decât ponderea celor cu venituri în scădere (Cehia). Se pare că în România obținerea creșterilor de venit a devenit mai dificilă”, se arată în analiza citată.
”În timp ce inegalitatea de venituri rezultată ca urmare a diferențelor de talent, efort și noroc este inevitabilă, inegalitatea de venituri excesivă poate eroda coeziunea socială, poate duce la polarizare politică și, în cele din urmă, la o creștere economică scăzută. Privită din această perspectivă, scăderea inegalității de venituri față de regiune și UE simultan cu scăderea inegalității de venituri din țară este o realizare remarcabilă a României de după aderarea la UE”, conchide Ella Kállai.
(Citește și: ”Interviu Fredrik Erixon: ”Va fi o perioadă urâtă pentru clasa de mijloc. Prea mulți bani aleargă după prea puține produse ”)
(Citește și: ”El Pais: O criză globală a locuințelor sufocă clasa de mijloc”)
***
Urmărește-ne pe Google News
