Guvernul a adoptat vineri 15 iulie ordonanța de guvern prin care modifică Codul fiscal, text pe care îl voi analiza în cele ce urmează.
Înainte de a trece la analiză, observăm câteva chestiuni :
- Proiectul este un amalgam de măsuri corecte, dar și de măsuri fundamental greșite – unele de-a dreptul toxice;
- Este evident că motivația multora dintre măsurile adoptate este nevoia de a aduce mai mulți bani la buget, buget afectat de un deficit excesiv, deficit ce trebuie redus semnificativ în următorii ani;
- Este, de asemenea, evident că Guvernul nu a avut tăria să ducă ideile bune până la capăt, ceea ce, mai mult decât sigur, va genera nevoia unor noi și noi modificări, cu efect negativ în ceea ce privește stabilitatea legislativă. Măsurile propuse nu aduc nici echitate fiscală (sarcina fiscală așezată în funcție de mărimea și nu de tipul veniturilor) și nici suficiente venituri bugetare pentru a asigura echilibrul bugetar necesar;
- De menționat că, din momentul punerii proiectului în dezbatere publică și până la adoptare proiectul nu a suferit nicio modificare. Deschiderea guvernanților la a accepta propunerile venite dinspre mediul de afaceri a fost egala cu zero, textul propus inițial a fost considerat ca fiind unul perfect…
Se ratează o bună ocazie de a ne pune ordine în afacerile fiscale, iar acest lucru va aduce, curând, noi modificări ale Codului fiscal.
Problemele bugetare se vor amplifica, iar apropierea de anul electoral 2024 va face încă și mai dificile ajustările necesare.
(Citește și: ”Inflația din SUA – maxim al ultimilor 40 de ani: Ce s-a întâmplat atunci”)
Din păcate, probabilitatea unui hard landing crește semnificativ…
| Nr. Crt. | Modificare | Comentarii |
| 1 | Scutirea de impozit pe profitul reinvestit Textul Ordonanței de urgență prevede extinderea sferei de aplicare a facilității prevăzute la art. 22 și pentru profitul reînvestit în active utilizate în activitatea de producție, procesare și active reprezentând retehnologizare, lista urmând a fi aprobată prin OMF. În prezent facilitatea se aplică doar pentru profitul reînvestit în mașinile, utilajele și instalațiile de lucru cuprinse în subgrupa 2.1, precum și în calculatoare și echipamente periferice (clasa 2.2.9). Măsura intră în vigoare din 2023 (dacă vor fi norme). | Este – ca orice măsura care ajută investițiile – o măsură excelentă. În plus, facilitatea nu este chiar o scutire, pentru activele achiziționate din profit nemaiputând calcula amortizare fiscală, deci vorbim mai degrabă de o amânare a impozitului. Este foarte important însă ca ordinul ministrului finațelor să fie aprobat cât mai repede, iar lista activelor să fie cât mai cuprinzătoare. |
| 2 | Impozitul pe dividende Cota de impozit crește de la 5% la 8%. Măsura intră în vigoare din 2023. | Singura logică a acestei măsuri este de a aduce venituri suplimentare la buget. De menționat că rata efectivă de impunere a dividendelor ajunge la 22,72% (dacă dividendul provine de la companie plătitoare de impozit pe profit), mai mult decât dublu față de impozitul pe venit de 10%, anomalie sesizată și în recentul Raport FMI criticat de mine în analiza precedentă. |
| 3 | Impozitul pentru microîntreprinderi Regimul fiscal simplificat pentru microîntreprinderi suferă mai multe modificări : Regimul devine opțional, pentru companiile nou înființate, dispare condiția de capital social minim 45.000 lei și 2 angajați pentru a putea opta pentru plata impozitului pe profit;Cota de impunere de 3% pentru microîntreprinderile fără angajați dispare;Microîntreprinderile fără angajați vor trebui să plătească impozit pe profit de 16%;Scade pragul până la care o companie poate aplica regimul simplificat (impozit pe venit 1%) de la 1.000.000 euro/an la 500.000 euro/an;Regimul simplificat nu mai este disponibil pentru companiile care obțin mai mult de 20% din venituri din consultanta și management;O persoană nu poate deține mai mult de 25% din părțile sociale la mai mult de 3 companii care aplică regimul simplificat al impozitului pe cifra de afaceri. Decizia cu privire la companiile care vor continua să aplice regimul micro aparține asociaților. Măsurile intră în vigoare din 2023. | Este evident că guvernul încearcă să limiteze folosirea excesivă a microîntreprinderilor pentru planificare fiscală (agresivă). Pentru aducere aminte, consultanța și managementul au fost eliminate din sfera de aplicare a impozitului pe venitul microîntreprinderilor, în 2007, măsură ce a dus la migrarea multor contracte spre PFA și la creșterea încasărilor din impozitul pe venit. Au fost însă reintroduse în 2017, an în care s-a mărit și plafonul de la 100.000 euro la 500.000 euro și, la scurt timp, la 1.000.000 euro. Aceste măsuri, cuplate și cu reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5% (din 2017) au dus la erodarea masivă a bazei de impunere pentru impozitul pe profit (peste 90% din companiile active au devenit micro), dar și la erodarea bazei pentru impozitul pe venit și contribuții sociale (prin plata salariilor pe «micro»), ceea ce a dus la reducerea masivă a încasărilor bugetare. Măsura implementată acum va ajuta doar parțial la refacerea bazei de impunere, contribuțiile sociale mari (35%) și baza de calcul neplafonată a acestora, coroborate cu un regim încă extrem de favorabil al contribuțiilor pentru PFA/PFI (baza de calcul de maxim 2 salarii minime/ lună) vor duce cel mai probabil la migrarea (din nou) spre PFA a persoanelor care desfășoară activități de consultanță și consultanță și management. De asemenea, ținând cont că marea majoritate a microîntreprinderilor din IT nu au angajați (preferând să plătească 3% impozit) și de creșterea impozitului pe dividende, este posibil să vedem și o migrare spre PFA a acestora (chiar și în condițiile de reducere a pragului pentru norme de venit). De remarcat revenirea la normalitate : impozitul este acum opțional. În 2017 regimul devenea obligatoriu pentru toate companiile cu cifră de afaceri sub 1.000.000 euro, inclusiv pentru companiile nou înființate. Ulterior, după ce guvernanții au realizat că măsura făcea practic imposibile investițiile noi în Romania (investitorii nu puteau să își recupereze costurile din perioada de investiție) s-a introdus posibilitatea de opta pentru plata impozitului pe profit la înființare, condiționat însă de un capital social minim de 90.000 lei (ulterior scăzut la 45.000 lei), dar și de 2 angajați, ceea ce complica înființarea de companii de proiect. |
| 4 | HORECA Impozitul specific în HoReCa (adoptat prin Legea nr. 170/2016) dispare. Companiile din HoReCa vor putea plăti însă, opțional, impozit pe venitul microîntreprinderilor, indiferent de cifra de afaceri. Măsura intră în vigoare din 2023. | Impozitul specific a fost una din cele mai scandaloase facilități fiscale introduse în perioada de tristă amintire a lui Dragnea. Pentru marile cluburi și restaurante a fost eliminat impozitul pe profit și înlocuit cu un derizoriu impozit specific (maxim 73.000 lei/an, pentru cluburile și restaurantele de peste 800mp în centrul Bucureștiului, pe litoral fiind chiar mai mici, 50.000 lei/an), iar pentru hoteluri impozitul specific a ajuns să fie mai mult sau mai puțin egal cu tariful pentru 1 noapte de cazare. În plus, complexurile hoteliere datorau doar impozitul pentru locurile de cazare, nu și pentru restaurantele sau cluburile din complex. Este evident că guvernul nu a putut duce ideea până la capăt (impozit pe profit), iar soluția adoptată (opțiunea de a plăti 1% pe venit) este un compromis făcut la presiunea proprietarilor de hoteluri și restaurante mari, unde în niciun caz nu se poate vorbi de lipsa de capacitate administrativă care să justifice regimul simplificat al microîntreprinderilor, ci doar de posibilitatea de a alege ce este mai convenabil pentru ei, alegere pe care însă o au doar ei, nu și restul antreprenorilor… |
| 5 | Scutirea de impozitul pe salariu pentru angajații sezonieri este eliminată. Măsura intră în vigoare din 2023. | Scutirea de impozit pe salariile angajaților sezonieri a fost o altă măsură introdus în 2017 de Dragnea, principalii beneficiari fiind tot proprietarii de hoteluri și restaurante, în special de pe litoral… |
| 6 | Scutirea de impozitul pe salariu pentru angajații din construcții Se introduce în Cod o nouă condiție pentru aplicarea scutirii : activitatea să fie desfășurata în România;Se introduce în Cod modul de calcul al ponderii cifrei de afaceri (80%) și anume : (i) la numărător – cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții, se iau în calcul numai veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României ; (ii) la numitor, se ia în calcul cifra de afaceri totală, adică atât veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României cât și din afara României;Se reduce de la 30.000 lei la 10.000 lei/luna plafonul până la care angajatul beneficiază de scutire de impozit pe salariu și CASS. Măsurile intră în vigoare în 3 zile de la data publicării Ordonanței de urgență în Monitorul Oficial. | Reducerea plafonului pentru scutire are ca evident scop creșterea veniturilor la buget, nu e nimic de comentat aici. Este de înțeles și limitarea facilității la activitățile de construcții desfășurate pe teritoriul României, aceasta fiind ideea inițială (să ajute la retenția angajaților în România). De neînțeles și foarte periculoasă este însă reglementarea modului de calcul al ponderii de 80%, reglementare care a mai existat și anterior, însă în norme – norme care adăugau la lege, ceea ce a dus și la litigii deja câștigate de contribuabili, normele adăugând la lege fiind nelegale. Acum Guvernul vrea să introducă în lege normele… Să explicăm impactul : Compania A are 1.000 de angajați, toți lucrând pe șantiere în România;Compania B are tot 1.000 de angajați, dar și proiecte în afara României, unde trimite, prin rotație 250 din cei 1.000 de angajați. Din proiectele din afara României, obține 25% din venituri. Daca prevederea referitoare la modul de calcul al ponderii de 80% intră în vigoare așa cum este acum, niciun angajat al companiei B nu va mai beneficia de scutire de impozit pe salariu și CASS, în timp ce toți angajații firmei A beneficiază de scutiri. Se introduce astfel o puternică distorsiune concurențială în piață. Asta vrea oare Guvernul ? Așa pare, problema fiind semnalată în procesul de “consultare”, decizia guvernului fiind că rezolvarea ei nu este de interes… De menționat că soluția propusă era pur tehnică și nu viza acordarea facilităților pentru angajații ce lucrează pe proiecte în afara României, ci doar al ponderii de 80%, și anume, la numitor să nu mai fie incluse veniturile pentru lucrări în străinătate, astfel încât de scutire să poată beneficia angajații care lucrează efectiv în România. Dl ministru nu a dorit… În plus, de neînțeles este și termenul de intrare în vigoare din «3 zile de la data publicării», ceea ce înseamnă 18 iulie 2022!!! Ceea ce înseamnă că vom avea situația ridicolă în care ștatul de plată aferent lunii iulie să trebuiască a fi împărțit în două, având în vedere coborârea plafonului de scutire… Cât de greu era să prevadă intrarea în vigoare la 1 august? |
| 7 | Plafonul pentru care persoanele care obțin venituri din activități independente determină venitul net (baza pentru impozit și contribuții) pe bază de norme de venit scade de la 100.000 euro la 25.000 euro. Începând cu anul următor depășirii plafonului de 25.000 euro, contribuabilii care se află în această situație, vor calcula venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, la fel cum își calculează, de altfel, venitul net și în prezent, contribuabilii care obțin venituri din profesii libere sau cei care au depășit plafonul de 100.000 euro. Măsura intră în vigoare din 2023. | Măsura afectează în special PFA/PFI cu activități în domeniul IT, acolo unde se știe că veniturile sunt semnificativ peste medie și va aduce în mod sigur ceva bani în plus la buget, mai ales ținând cont ca microîntreprinderile devin mai puțin apetisante fiscal după creșterea impozitului pe dividende și introducerea condiției referitoarea la 1 angajat. Ținând însă cont de data intrării în vigoare (1 ianuarie) și de faptul că trecerea la impunerea în sistem real se face din anul următor depășirii pragului (și nu în cursul trimestrului în care pragul a fost depășit, așa cum este cazul la microîntreprinderi), măsura va produce efecte doar din 2024, ceea ce înseamnă că în 2023 acești contribuabili vor plăti impozit și contribuții tot în funcție de norma de venit (în IT 3.700 lei/luna, adică aprox. 9.000 euro/an). |
| 8 | Se introduc noi condiții cu privire la regimul fiscal al contribuțiilor la pensii facultative și primele de asigurare voluntară de sănătate, inclusiv serviciile medicale suportate de angajator. Acestea rămân neimpozabile în limita echivalentului a 400 euro/an (ambele), însă ordonanța introduce o limitare suplimentară: acestea nu pot depăși, împreună cu alte beneficii, 33% din salariul de baza. În «coșul» cu beneficii neimpozabile (limitate la 33%), pe lângă cele doua sunt incluse și: Prestațiile suplimentare primite în baza clauzei de mobilitate;Cheltuielile de hrană, inclusiv bonuri de masă;Cazarea în limita a 20% din salariul de bază minim brut pe țară;Tichete de vacanță în limita unui salariu mediu brut. Dacă beneficiile depășesc limita de 33%, ordinea de alocare este aleasă de contribuabil, iar ce depășește intră în baza de calcul al impozitului pe salarii și a contribuțiilor sociale. Măsura intră în vigoare din 2023. | No coment. |
| 9 | Deducerea personală Modul de calcul al deducerii personale se schimbă, grila degresivă existentă (și demult neactualizată !) fiind înlocuită cu o grilă (tot degresivă) calculată în funcție de numărul de persoane aflate în întreținere și salariul minim. Deducerea personală variază între 20% (fără persoane în întreținere) și 45% (4 sau mai multe persoane în întreținere) din salariul minim brut, pentru salarii egale cu salariul minim brut și 0 pentru venituri ce depășesc salariul minim plus 2.000 lei. Măsura intră în vigoare din 2023. | Legarea deducerii personale pe salariul minim este o măsură bună, ce ține cont și de principiul statuat în Constituție cu privire la așezarea justă a sarcinii fiscale. Păstrarea degresivității menține o anumită progresivitate a cotei unice, introdusă odată cu inaugurarea acesteia, în 2004, când deducerea degresivă a fost introdusă pentru a reduce impactul bugetar al cotei unice de 16% ce a înlocuit din 2005 cotele progresive de 18‑40%. Este însă ciudată decizia de nu corecta o veche problemă, și anume modul în care degresivitatea a fost implementată pentru angajații cu persoane în întreținere. Să facem un calcul simplu: Salariu brut: 4.550 lei. CAS 25%, CASS 10%, impozit 10%*(SB – CAS – CASS – 25%*2.550). Omul primește net: 2.725 lei.Salariu brut: 4.600 lei. CAS 25%, CASS 10%, impozit 10%*(SB – CAS – CASS – 0). Omul primește net: 2.691 lei. Cum să ai salariul net mai mic când ai salariul brut mai mare ??? Este clar o greșeală ce trebuia corectată, dar nu a fost… De altfel, același tip de greșeală l-am mai văzut și în Ordonanța de urgență 114, atunci când s-a introdus scutirea de impozit și CASS în construcții, pentru salarii de până la 30.000 lei fără să se prevadă că doar pentru ce depășește 30.000 lei/lună se datorează impozit și CASS, eroare corectata însă destul de repede, impactul fiind semnificativ în acel caz. Atât s-a putut… |
| 10 | Dispare deducerea de 40% din venit la calculul impozitului pe venitul din chirii. Măsura intră în vigoare din 2023. | Absolut ridicolă această măsură, mai ales în contextul în care guvernul păstrează deducerea de 40% pentru veniturile din drepturi de autor (deh, presa!) sau pentru cele din arendă (unde cel care dă în arenda nu prea are cheltuieli). Această deducere avea un rost bine determinat, să acopere cheltuielile pe care un proprietar le are cu imobilul (amortizare, reparații, impozit pe clădire, dobânzi, etc.) și era una perfect rațională și atunci când a fost introdusă (anul 2000) și acum. Guvernul a ales să facă «o ciupeală» pentru a aduce ceva bani la buget… Bine, totuși, că s-a păstrat opțiunea contribuabilului de a calcula venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, dar asta înseamnă costuri suplimentare și pentru contribuabil (cu ținerea registrelor) și pentru ANAF (cu verificarea acestora)… |
| 11 | Se majorează impozitul pe venitul din jocuri de noroc Grila de impunere actuală (1% – 16% – 25%) este înlocuită cu una nouă, semnificativ majorată (3% – 20% – 40%), iar pragurile de la care se aplică cotele majorate sunt reduse semnificativ. Măsura intră în vigoare la 1 august 2022. | No comment. |
| 12 | Se modifică modul de calcul al impozitului datorat la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile din patrimoniul personal Noile cote de impunere sunt 1% pentru transferul imobilelor deținute de cel puțin 3 ani și 3% pentru cele deținute mai puțin de 3 ani, cotele fiind aplicate la valoarea tranzacției și nu doar la sumele ce depășesc 450.000 lei. Măsura intră în vigoare din 2023. | În prezent impozitul este de 3% pentru ce depășește suma de 450.000 lei. Anterior, din 2007 până în 2017, impozitul era calculat similar cu noua reglementare, pentru întreaga valoare a transferului, deci practic s-a schimbat schimbarea… Scopul modificării este evident, colectarea de bani în plus la buget. O așezare justă a acestui impozit ar fi însemnat renunțarea la impozitul pe venit și aplicarea cotei unice pe câștig, așa cum a fost în 2005 – 2006, dar fără scutirile de atunci. Să nu uităm că acest impozit a fost introdus în 2007 cam în același mod în care a fost introdus impozitul specific în HoReCa în 2016, la presiunea contribuabililor influenți… |
| 13 | Pentru contractele de muncă cu timp parțial și salariu mai mic decât salariul minim, CAS și CASS se calculează la salariul minim, cu excepția elevilor, studenților, ucenicilor, a pensionarilor sau persoanelor cu dizabilități. Măsura intră în vigoare la 1 august 2022. | Reintroducerea acestei măsuri este o greșeală imensă! În loc să stimuleze declararea acestor contracte (în general pentru munci casnice), guvernul – încercând să mai “ciupească” ceva la buget, pur și simplu le împinge spre munca la negru, crescând artificial baza de impunere pentru contribuții… |
| 14 | Se modifică baza de calcul al CAS (25%) pentru persoanele care obțin venituri din activități independente, a contractelor de activitate sportivă și/sau drepturi de autor Conform Ordonanței de urgență: contribuabilii care obțin cumulat venituri de cel puțin 12 salarii minime, dar nu mai mult de 24 de salarii minime, datorează CAS pentru 12 salarii minime;contribuabilii care obțin cumulat venituri de peste 24 de salarii minime, datorează CAS la 24 de salarii minime ;contribuabilii care obțin venituri cumulate mai mici de 12 salarii minime, pot opta pentru plata CAS la 12 salarii minime. Măsura intră în vigoare din 2023. | În prezent, baza de calcul al CAS este de 12 salarii minime, indiferent de venit, dacă venitul depășește 12 salarii minim brute/ an. Deși pentru veniturile mai mari baza de calcul al CAS se dublează, reglementarea este în continuare mult mai favorabilă decât în cazul salariilor, unde baza de calcul al CAS este salariul/ venitul brut, ceea ce va păstra tentația de a folosi această formă de remunerare (PFA) și nu declararea salariilor… De remarcat și incoerența abordării în ceea ce privește veniturile din salarii mai mici decât salariul minim versus veniturile din activități independente/ drepturi de autor sub acest plafon: pe primii, onor guvernul îi obligă să plătească CAS la salariul minim, pe ceilalți nu… Din nou avem o propunere ce nu are nimic de‑a face cu așezarea justă a sarcinii fiscale ! |
| 15 | Se modifică baza de calcul al CASS (10%) pentru persoanele care obțin venituri din activități independente, din drepturi de autor, venit din asocieri cu persoane juridice, din închiriere sau arendă, din investiții, din agricultură Conform Ordonanței de urgență: Dacă veniturile cumulate din aceste surse este mai mic decât 6 salarii minime, nu se datorează CASS;Dacă veniturile cumulate sunt între 6 și 12 salarii minime, se datorează CASS la 6 salarii minime;Dacă veniturile cumulate sunt între 12 și 24 de salarii minime, baza de calcul al CASS este de 12 salarii minime;Daca veniturile cumulate depășesc 24 de salarii minime, baza de calcul al CASS va fi de 24 de salarii minime. Măsura intră în vigoare din 2023. | Aceleași comentarii ca mai sus. Așezarea în continuare a sarcinii fiscale, incluzând CAS și CASS, în funcție de CUM și nu doar de CÂT câștigăm, va distorsiona în continuare puternic piața muncii, cu efecte negative atât asupra concurenței între diverși contribuabili, dar și pentru buget. Consider că singura soluție ce poate funcționa pe termen lung este aceea pe care o susțin încă din 2004 și pe care am încercat, din păcate, fără succes, să o introducem în 2016: plafonarea bazei de calcul al CAS și CASS pe suma veniturilor, la un nivel rezonabil, de maxim 3 salarii medii. |
| 16 | Crește TVA de la 9% la 19% pentru băuturile ce conțin zahăr Măsura intră în vigoare din 2023. | No coment. |
| 17 | Crește TVA de la 5% la 9% pentru cazare și serviciile de restaurant și catering Măsura intră în vigoare din 2023. | Măsură normală, în condițiile în care, pentru alimentele cumpărate de la magazin, TVA este de 9%. |
| 18 | Aplicarea cotei reduse de 5% pentru livrarea de locuințe este limitată Ordonanța de urgență prevede următoarele: Cota de 5% se va aplica doar pentru locuințele ce nu depășesc 120 mp și 600.000 lei;Cota de 5% se va aplica și pentru livrările de locuințe ante-contractate la data intrării în vigoare a măsurii;Cota de 5% se va aplica doar la o singură achiziție de locuință, fără limitare în timp (adică o singură dată în viață !). Măsura intră în vigoare din 2023. | În prezent, cota de 5% se aplică pentru achiziția de locuințe noi cu valoare de până la 450.000 lei (fără TVA), indiferent de numărul locuințelor achiziționate și la o singură locuință cu valoarea între 450.000 lei și 700.000 lei. Pe o piață afectată grav de explozia costurilor de construcție și, deci, a prețurilor de vânzare și de creșterea fulminantă a dobânzilor, măsura va afecta grava atât dezvoltatorii, cât și cumpărătorii, în special tinerii ți familiile tinere, la început de drum, care își doresc achiziționarea unei locuințe. În plus, este probabil că măsura nici nu va aduce mai mulți bani la buget, cumpărătorii având posibilitatea să facă achiziția prin intermediul unei companii și deci să aplice taxarea inversă la achiziție… De menționat, de asemenea, că măsura nu este deloc în linie cu programul Prima Casă /Noua Casă, acolo unde valoarea până la care se acordă garanția statului la credit este de 140.000 euro (700.000 lei). Goana după bani a guvernului mai naște un monstru… |
| 19 | Se modifică accizele la tutun Acciza specifică este majorată, iar cea ad valorem, redusă. Măsura va intra în vigoare la 1 august 2022. | No comment. |
| 20 | Se modifică semnificativ modul de calcul al impozitului pe clădiri Ordonanța de urgență prevede următoarele : Dispar diferențele între cotele de impozit pe clădiri datorate de persoane fizice și cele datorate de persoane juridice, pentru același tip de clădire (rezidențial sau nerezidențial) ;Baza de calcul a impozitului pentru clădirile cu destinație rezidențială nu va mai fi calculată conform valorilor stabilite în Codul Fiscal, în funcție de tipul clădirii și de localitate/ zona în cadrul localității, ci va fi stabilită de autoritățile locale (DITL) în funcție de valorile din Studiile de piață referitoare la valorile orientative ( ?!) privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici;DITL va consulta aceste baze de date și va trimite proprietarilor de locuințe o înștiințare cu privire la valoarea de calcul a impozitului, valoare care se consideră acceptată tacit, dacă nu o contestă contribuabilul în termen de 30 de zile de la primire;Nu există nicio procedură care să reglementeze ce se întâmplă dacă nu este de acord contribuabilul cu valoarea calculată de DITL;Dispare noțiunea de destinație mixtă, clădirile care cuprind spații cu destinație nerezidențială și rezidențială vor fi impozitate conform destinației majoritare;Autoritățile locale vor stabili cotele de impozit la minim 0,1% din valoarea impozabilă pentru clădirile cu destinație rezidențială și la minim 0,5% din valoarea impozabilă (conform rapoartelor de evaluare) pentru clădirile cu destinație nerezidențială;Nu există o limită maximă pentru cota de impozit ce poate fi stabilită de autoritățile locale. Măsurile intră în vigoare începând din 2023. | Pe lângă măsura absolut normală de a elimina diferențierea impozitului în funcție de proprietar, măsura care de altfel trebuia adoptată încă din 2015 când impozitul a fost reformat (parțial), aceste modificări sunt extrem de toxice și nu țin cont de realitățile noastre. În loc să îmbunătățim un sistem care a funcționat foarte bine de-a lungul timpului (valori impozabile stabilite în Cod, în funcție de tipul clădirii cu coeficienți de ajustare în funcție de rangul localității și zona în cadrul localității) prin actualizarea valorilor impozabile și ajustarea coeficienților pentru a aduce valorile mai aproape de media pieței, guvernul pare că a decis să se bazeze pe un studiu recent al FMI, studiu care prezinta diverse opțiuni de taxare (printre care și acesta) și să bulverseze întreaga administrare a impozitelor pe clădiri, desconsiderând semnalele de alarmă trase de experții locali, inclusiv de ANEVAR. Cum vor putea funcționarii de la DITL sa analizeze bazele de date ale UNPIR și să trimită contribuabililor decizii cu privire la valoarea estimată (da, estimată, că nu poate fi vorba de valoare calculată !) pentru probabil 10 milioane de locuințe câte există în România, până la sfârșitul anului ? Câți oameni vor trebui angajați pentru a face asta și cât va costa ? De unde vor angaja oamenii aceștia, oameni care ar trebui să aibă și o anumită specializare ? Cum vor fi administrate zecile de mii de opoziții ale contribuabililor? Noaptea mintii! Asta pe de o parte, a bazei de impunere… Pe de alta parte, cea a cotelor, avem altă enormitate: Ordonanța de urgență elimină intervalele în care autoritățile locale pot stabili cotele de impunere și stabilește doar cotele minime (0,1% la rezidențial și 0,5% la nerezidențial). Cât de mare poate fi cota? Oricât! Nu îmi fac griji în ceea ce privește stabilirea cotei de impozit la rezidențial: va fi 0,1%, pentru că de acolo vin voturile. Niciun partid nu își va permite să le mărească și vedem asta din modul în care au stabilit, în prezent, impozitele, în cea mai mare parte a UAT-urilor fiind la nivelul minim permis de Cod. Ce se va întâmpla însă cu spatiile comerciale, deținute în cea mai mare parte de firme? Acolo vedem și astăzi că, în cea mai mare parte, consiliile locale adoptă cotele maxime permise de Cod, chiar și acolo unde nu prea au ce impozita, că nu sunt firme… Va fi haos ! |
***
(Citește și: ”Paritatea euro-dolar: Consecințe și riscuri”)
***
