Viciile generează peste 6% din bugetul României – cam cât cheltuielile de Apărare

Peste 17 miliarde de lei s-au colectat la buget anul trecut din așa-numitele ”taxe de viciu”, respectiv accizele la tutun, băuturi alcoolice și taxele pe… Mai mult›
05.04.2021
Pierdere de competitivitate față de Ungaria și Polonia: Rata de schimb reală efectivă – indicator critic pentru România

România și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani la nivel regional competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia… Mai mult›
04.04.2021
2020 – 9 pensionari la 10 salariați. S-a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 10 ani a pensiei medii

Anul trecut, pensia medie a crescut cu 16,1%, cea mai mare valoare din ultimii zece ani, potrvit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Puterea… Mai mult›
31.03.2021
DOCUMENT / Încă o strategie europeană pentru care trebuie să se pregătească România: Interzicerea a noi produse chimice considerate periculoase pentru sănătate

Noi probleme s-ar putea adăuga în economie – în industria alimentară, în agricultură și în industria chimică, atunci când va intra în vigoare noua strategie… Mai mult›
31.03.2021
ALEGERE
de 16.1.2014
(privată, publică, teoria alegerii), acţiune prin care se acordă preferinţă unei anumite operaţiuni, eliminând pe celelalte. În sens restrâns şi original, teorie a comportamentului de consum al unui individ abstract. Deşi acest individualism metodologic rămâne mereu prezent, teoria alegerii s-a extins la producţie, la investiţii, la plasamente şi la decizii publice şi colective. Există, prin urmare, teoria alegerilor de portofoliu, teoria alegerilor producătorului, teoria alegerilor de investiţii, teoria alegerilor private, teoria alegerilor colective şi a funcţiilor bunăstării etc. Această extindere este logică şi pertinentă dacă se are în vedere faptul că pentru curentul fondator al acestei teorii – şcoala marginalistă – economia este ştiinţa alegerilor. Privitor la principiile sale, teoria alegerii se bazează pe calculul economic al preferinţelor agentului economic. Decizia este luată după ce s-au calculat diferitele avantaje ale fiecărui proiect şi a diverselor inconveniente ale acestor proiecte. Sub denumiri diferite (teoria preferinţelor, teoria deciziei şi a calculului economic), teoria alegerii descrie aceleaşi comportamente, cu aceleaşi unelte pentru a se ajunge, cu ipoteze identice sau prea puţin dife- renţiate, la alegerea (decizia) optimală. În sens larg, teoria alegerii porneşte de la problema satisfacerii nevoilor, şi anume, de la multitudinea de trebuinţe umane, aflate într-o diversificare rapidă. Se impune astfel luarea unor decizii care implică întotdeauna alegerea unei alternative în detrimentul altora
posibile. Aprecierea unei alegeri ca fiind raţională se face în funcţie de ordinea ierarhică a valorilor. Prin aderare la anumite valori, individul îşi exprimă preferinţele şi oportunităţile. Actele de preferinţă pentru obiecte, fenomene şi acţiuni economice, pre- cum şi pentru anumite sisteme economice au la bază un sistem de aprecieri şi evaluări. În mod obişnuit, sistemul de evaluare este centrat pe valori-scop cu caracter generalizator (fericire, timp liber, durata medie de viaţă etc.), ca şi pe alte valori. El este constituit din criterii sau norme de apreciere concretizate mai ales în indicatori precum preţurile, costurile, profiturile, eficienţa, rentabilitatea etc.
18.9.2019, 8:25 am
[…] Lagarde este o alegere excelentă și are susținerea mea deplină”, a declarat Ludek Niedermayer, un parlamentar de […]