vineri

20 mai, 2022

Cine mai produce Bugetul: impactul tratamentului fiscal preferențial asupra finanțelor publice

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 aprilie, 2022

Bugetul României ”pierde” cel puțin 60 de miliarde de lei în acest an ca urmare a impozitării și taxării diferențiate, echivalentul a circa 5% din PIB.

Suma nu se referă la eficiența colectării, ci exclusiv la pierderile de venituri generate de cotele reduse aplicate anumitor categorii de contribuabili.

Punctul de plecare al acestui calcul este sistemul de facilități acordate salariaților din agricultură și din industria alimentară – numărul acestora fiind estimat la circa 300.000: nu vor plăti CASS (Sănătatea – 10%), dar vor beneficia de serviciile publice, nu vor plăti impozitul pe venit (10%), CAS-ul (pensiile) – poate scădea de la 25 la 21,5% (opțional, pe pilonul II).


Celor 300.000 de salariați din agricultură și industria alimentară li se adaugă muncitorii din construcții și angajații din industriile materialelor de construcții – număr estimat la circa 500.000: aceleași scutiri de taxe – dar cu beneficii de serviciile sociale.

La aceștia se adaugă proaspeții beneficiari ai reducerii de impozite pe veniturile câștigate la Bursă – facilitățile pentru agricultori, angajați în industria alimentară și scutiții de impozit la Bursă ridicându-se la un impact de cel puțin 2,4 miliarde lei anual.

Aceștia se adaugă la situația preexistentă în materie de scutiri și excepții, astfel încât problemele bugetare prezentate mai jos sunt mult mai spinoase.
De asemenea, nu sunt luate în calcul formele de salarizare atipică (PFA, PFI, SRL etc ) a căror utilizare este uneori la limita legii.

Care e, însă, impactul total asupra unui an – chiar și fără facilitățile și excepțiile legiferate în ultimele 3 săptămâni:


În 2021, valoarea cheltuielilor fiscale, terminologia oficială, a fost estimată la 55,2 miliarde de lei.

Cheltuielile fiscale reprezintă totalitatea prevederilor legislației fiscale, reglementări sau norme legislative al căror efect este reducerea veniturilor bugetare sau amânarea încasării acestora, aplicabile anumitor categorii de contribuabili, în raport cu standardele de impozitare stabilite în mod general.

Acestea pot include scutiri, deduceri și facilități fiscale, cote reduse de impozitare, reguli diferențiate de calcul al impozitelor, taxelor și contribuțiilor stabilite în scopul acordării unui tratament preferențial unei categorii de contribuabili, precum și orice alte reglementări fiscale de natură să reducă încasările bugetare.

Principalele categorii de cheltuieli fiscale și impactul estimat

  • Impozit pe venit – 14,5 miliarde de lei (1,1% din PIB)

Principalele prevederi fiscale care generează această gaură bugetară sunt: scutirea de impozit pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții, IT, cercetare-dezvoltare etc.; scutirea de impozit pentru veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, persoanele persecutate din motive politice etc., pentru indemnizațiile pentru risc maternal, maternitate, creșterea copilului, eliminarea din venitul lunar din pensii a plafonului neimpozabil de 2.000 lei etc.

  • TVA – 20,6 miliarde de lei (1,6% din PIB)

Cele mai numeroase excepții vizează taxa pe valoarea adăugată. Mai exact, este vorba despre:

-, aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru industria HoReCa.

-, aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele; livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare scutite de plata taxei; livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol; livrarea apei pentru irigații în agricultură, etc. și respectiv

-, aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuințelor cu o valoare de până în 140.000 de euro, inclusiv a terenului pe care sunt construite; manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității; cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, lemne de foc, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale, energia termică destinată populației, etc.

  • Contribuții sociale – 18,5 miliarde de lei (1,4% din PIB)

Tratament fiscale preferențial au tichetele de vacanță, tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creșă, , tichete culturale și tichete sociale acordate potrivit legii, precum veniturile din pensii.

De asemenea, cota contribuției asiguratorii pentru muncă (CAS) a fost redusă la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale în cazul angajatorilor care desfășoară activități în sectorul construcții (acum și agricol/alimentar). Totodată veniturile din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții, agricol/ alimentar sunt exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS).

  • Impozit pe profit – 5 miliarde de lei (0,4% din PIB)

În această categorie este inclus impactul bugetar al unor măsuri precum: scutirea de impozit pentru profitul investit în producția și/sau achiziția de echipamente tehnologice – mașini, utilaje și instalații de lucru, cheltuielile de cercetare dezvoltare – deducere suplimentară în proporție de 50% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități, cheltuieli privind sponsorizări și/sau acte de mecenat, precum și burse private etc.

  • Impozite și taxe locale – 2,3 miliarde de lei (0,2% din PIB)

În această categorie intră scutiri de la plata impozitului pe clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, scutiri de la plata impozitului pe clădire în cazul persoanelor fizice și/sau juridice române care reabilitează sau modernizează termic clădirile de locuit pe care le dețin în proprietate, etc.

Cele mai mici venituri fiscale din UE

Cu un nivel al veniturilor fiscale de 27,2% din PIB, România s-a clasat în 2020, din nou, pe penultima poziție la nivel european, reiese din datele Eurostat. Media încasărilor din taxe, impozite și contribuții este de 41,3% la nivel european.

Cu alte cuvinte, România ar avea excedent bugetar dacă ar colecta venituri bugetare ”în ritm” cu UE. Acest lucru i-ar permite să reducă ponderea datoriei publice în PIB, care a sărit de pragul de 50% în primele două luni din acest an, într-un context marcat de o creștere accelerată a costurilor de finanțare.

Nu doar tratamentul fiscal diferențiat este responsabil pentru veniturile fiscale reduse. România are cel mai mare gap de TVA din UE, deficitul de colectare ridicându-se la 34,9% în 2019, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene. Din estimările executivului european, bugetul României a fost păgubit în 2019 de circa 7,4 miliarde de euro numai din gap-ul de TVA.

Angajamentele din PNRR vs măsurile concrete adoptate de guvern și Parlament

România s-a angajat, prin PNRR, să facă ordine în legislația fiscală cu scopul de a o face mai echitabilă și de a echilibra finanțele publice, spațiul fiscal redus fiind adesea invocat de agențiile de rating, spre exemplu, drept argument în acordarea unui calificativ inferior statului. Spațiul fiscal este important deoarece reprezintă marja de manevră a Guvernului, sumele pe care le poate mobiliza pentru a sprijini economia în varii momente dificile.

România s-a angajat să crească ponderea veniturilor colectate la buget cu 2,5 puncte procentuale (față de 2019) până la finalul lui 2025, precum și să reducă decalajul la TVA cu 5 puncte procentuale până în 2026.

În acest sens, Guvernul a promis o amplă analiză a Codului Fiscal menită să elimine portițele ce permit optimizarea fiscală excesivă, dar și tratamentele diferențiale. Principala sursă de venituri suplimentare pare să fie însă îmbunătățirea colectării, ANAF derulând mai multe proiecte de digitalizare în acest scop.

Proiecția ”cheltuielilor fiscale” pe următorii doi ani indică însă rezultate modeste în ceea ce privește uniformizarea prevederilor din Codul Fiscal. Deși ponderea acestor cheltuieli ar urma să scadă la 4,4% din PIB în 2024, bugetul general consolidat tot va avea un minus de 68,9 miliarde de lei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: