duminică

2 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 iunie, 2022

România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice semnificative, generate de situația conturilor internaționale, afectate de deficitele fiscale foarte mari, dar și de pierderile de competitivitate a economiei, reiese dintr-o analiză realizată de Comisia Europeană în contextul Semestrului European.

Comisia punctează ca primă vulnerabilitate semnificativă adâncirea deficitului de cont curent la 7% din PIB și probabilitatea ca acesta să se mențină la niveluri similare și în 2022 și în 2023.

”Deficitele fiscale mari sunt anterioare crizei COVID-19 și au condus la creșterea deficitului de cont curent, ceea ce prezintă riscuri pentru sustenabilitatea datoriei externe”, avertizează raportul. Datoria externă a ajuns să reprezinte din nou peste jumătate din datoria publică, în contextul în care necesarul de finanțare a explodat din cauza deficitului bugetar. În plus, costurile de împrumut ale statului au crescut semnificativ și sunt cele mai mari din UE, mai avertizează specialiștii CE.


O altă vulnerabilitate este cea legată de scăderea competitivității economiei României, în contextul avansului salariilor.
”Deprecierea nominală (a cursului leu/euro, n.r.) ar putea atenua pierderile de competitivitate, dar ar putea crește presiunile inflaționiste și ar putea crește sarcina deservirii datoriilor în valută, care sunt semnificative atât pentru guvern, cât și pentru sectorul privat”, se arată în document.

Cu toate că executivul european se arată încrezător că implementarea cu succes a PNRR-ului ar putea corecta unele dintre aspectele vizate, raportul conchide că sunt necesare ”acțiuni suplimentare pentru a îmbunătăți competitivitatea și creșterea potențială”.

Poziția investițională internațională netă: ne ducem spre -84% din PIB în 2031

Un punct asupra căruia insistă Comisia îl reprezintă poziția investițională internațională netă a României (NIIP – net international investment position).

Aceast oferă o imagine agregată a poziției financiare nete (active minus pasive) a unei țări față de restul lumii și este un barometru important al bonității unei națiuni. În graficul 18 (alăturat) este detaliată poziţia investiţională internaţională a României la sfârşitul lui 2020.


Aceasta poate fi negativă sau pozitivă. Dacă este pozitivă înseamnă că ţara este o naţiune creditoare, în timp ce o valoare negativă indică faptul că este o națiune debitoare. Nivelul datoriei externe (publice şi private) influenţează, spre exemplu, acest indicator.

În România, NIIP este negativă și a atins un nivel extrem de scăzut, în contextul în care ”fundamentele economice” sugerează că aceasta ar trebui să fie mai bună.

Până în 2020, România a corectat raportul dintre poziția investițională internațională netă (NIIP) și PIB, în special datorită creșterii celui din urmă, dar tendința s-a inversat odată cu izbucnirea pandemiei.

În 2020, NIIP s-a înrăutățit la -47,9% din PIB, de la -43,6% cu un an înainte. Cu toate acestea, până în 2021, raportul NIIP-PIB sa îmbunătățit la aproximativ -45,8% din PIB.

”Deși NIIP rămâne aproape de nivelurile prudențiale, este considerabil mai rău decât ceea ce ar sugera elementele fundamentale. Norma NIIP, adică nivelul sugerat de fundamente, se situează în prezent la -6% din PIB”, reiese din datele Comisie.

Scenariul de bază al Comisiei Europene, care prevede o continuare a tendinței actuale a deficitului de cont curent, sugerează că România va ajunge la o poziția investițională netă negativă de -84% din PIB la sfârșitul lui 2031.

Poziţia investițională internațională netă a României era, în trimestru IV din 2021, ceva mai slabă decât cea a statelor din regiune, potrivit celor mai recente date Eurostat.

Aceasta era de -45,8% din PIB, faţă de -40,2% din PIB în Polonia, -45% din PIB în Ungaria şi -15,6% din PIB în Cehia. Germania, spre exemplu, avea o poziţie investiţională internaţională netă de +68,4% din PIB.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: