Paritatea euro-dolar: Consecințe și riscuri

Toată lumea stă cu ochii pe iminenta paritate euro-dolar: euro „plutește” foarte aproape de paritatea cu dolarul american, titrează agențiile de știri de câteva zile. Dincolo de simbolismul momentului, analiștii avertizează cu privire la riscurile și consecințele ce decurg din aceste evoluții valutare.

Analiștii se întreabă cât de mult ar mai putea coborî euro, în contextul în care deprecierea monedei ar putea pune o presiune suplimentară pe costul vieții a milioane de europeni, afectat deja de criza energetică și inflație. În cele din urmă, aceste evoluții ar putea cere inclusiv un preț politic, notează Politico.

„Suntem abia început”, a avertizat Robin Brooks, economistul șef al Institutului pentru Finanțe Internaționale, cu privire la deprecierea euro.

Ultima dată când euro a fost mai puțin valoros decât dolarul a fost în 2002. Reprezentând o cincime din rezervele valutare globale și un sfert din emisiunea globală de obligațiuni, euro a ajuns departe de atunci.

Cum s-a ajuns aici

Moneda unică europeană a pierdut în 2022 peste 10% din valoarea sa față de dolar. A fost o depreciere rapidă, determinată parțial de o înrăutățire a perspectivelor de creștere din zona euro și parțial de o cerere mai puternică pentru dolar, monedă de refugiu în momentele în care băncile centrale încep ciclurile de majorare a dobânzilor – situația în care ne aflăm acum, ca urmare a accelerării inflației.

„Preocupările referitoare la încetinirea serioasă în economia blocului european, inflația ridicată, impactul constrângerilor economice impuse de relațiile cu Rusia, efectele scumpirii energiei asupra bazei industriale, contracția exporturilor Germaniei sau deteriorarea sentimentului consumatorilor, printre altele”, se numără printre cele mai importante motive pentru deprecierea euro, consideră Claudiu Cazacu, de la casa de brokeraj XTB.

Competitivitatea, o parte a monedei – inflația, reversul

În ce privește paritatea euro-dolar, nu toată lumea consideră însă că deprecierea euro este o veste proastă. Principalul avantaj ar fi că exporturile devin mai ieftine și mai atractive. Însă comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a avertizat că ar fi „o greșeală” ca deprecierea monedei euro să fie privită în acești termeni.

(Citiți și: ”FT: Întărirea dolarului creează premisele unor „războaie valutare inverse””)

„Desigur, încurajează capacitatea de export, dar trebuie să ne uităm și la partea cealaltă a monedei”, a spus el, în cadrul unei conferințe de presă luni.

Un euro slab face importurile mai scumpe – adăugând la presiunile inflaționiste deja ridicate.

„Un euro prea slab ar fi împotriva obiectivului nostru de stabilitate a prețurilor”, a avertizat și guvernatorul Băncii Franței, Francois Villeroy de Galhau, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE).

Impactul deprecierii asupra prețurilor

O depreciere de 10% a euro față de dolar se traduce printr-o inflație suplimentară în zona euro de 0,2 puncte procentuale în anul următor, a estimat Dirk Schumacher, de la Natixis, citat de Financial Times. „Nu schimbă jocul, dar fiecare avantaj ar fi binevenit. BCE ar aprecia dacă moneda euro s-ar întări”, a adăugat el.

Unele estimări sugerează că un euro ar putea ajunge la 90 de cenți americani, un scenariu care nu ar fi exclus, în special dacă Rusia alege să nu reia livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1.

Acest scenariu ar îngreuna și misiunea BCE de normalizare a dobânzilor. Instituția ar urma să crească ratele de referință cu 25 de puncte de bază la ședința din 21 iulie.

BCE are mâinile legate

Rezerva Federală (Fed) din SUA a luat-o însă înainte, majorarea dobânzilor făcând dolarul tot mai atractiv.

„Fed este încă percepută ca având mai mult spațiu pentru a majora ratele în viitor”, a explicat Roberto Mialich, strateg valutar al UniCredit, într-o notă de cercetare. „Pe de altă parte, alte bănci centrale, cum ar fi BCE și Banca Angliei, ar putea fi forțate să devină mai prudente, având în vedere expunerea mai directă pe care economiile lor o au pe criza gazelor și energiei.”

Chris Turner, economist ING, avertizează că „mâinile BCE ar putea fi legate” din cauza riscului de recesiune din zona euro.

Semn că zona euro se îndreaptă spre recesiune

Unii experți interpretează deprecierea monedei unice europene drept un semn al încetinirii creșterii economice în Europa.

Odată cu declinul monedei euro, „devine din ce în ce mai clar că zona euro se îndreaptă către recesiune, chiar dacă condițiile financiare s-au înăsprit mai mult decât în SUA sau Japonia”, a precizat  Robin Brooks, economist șef la Institutul de Finanțe Internaționale, într-o postare pe Twitter.

Impactul dolarului puternic este deosebit de mare pentru zona euro, într-un moment în care costul energiei, care este evaluat în moneda americană pe piețele internaționale, este în creștere. Deutsche Bank a estimat că zona euro va suferi un impact negativ de 400 de miliarde de euro asupra balanței sale comerciale în acest an, dacă prețurile rămân la nivelurile actuale.

Riscul scăderii competitivității pe termen lung

În timp ce scăderea monedei euro în raport cu dolarul reflectă în mare parte schimbări ciclice ale economiei globale și nu schimbări structurale, unii economiști se tem că actuala criză energetică ar putea avea un impact de durată asupra competitivității Europei.

Maria Demertzis, director adjunct al think-tank-ului Bruegel, de la Bruxelles, a avertizat că „dacă schimbarea mixului energetic din UE se va traduce printr-o schimbare a competitivității sale, acest lucru ar putea însemna că euro începe să scadă, iar acest scenariu este unul care trebuie urmărit”.

Paritatea cu dolarul evidențiază adâncirea prăpastiei dintre perspectivele economice ale SUA și cele ale zonei euro, care este mai expusă consecințelor războiului din Ucraina. Slăbiciunea monedei euro, care va crește prețul importurilor, îi va îngrijora pe factorii de decizie, care se confruntă deja cu o inflație record.

„Există o percepție că economia zonei euro pur și simplu nu va fi suficient de robustă și se va număra printre cele care vor înregistra o încetinire”, a precizat și Alan Ruskin, strateg șef internațional al Deutsche Bank.

Stabilizarea prețurilor, o posibilă consecință favorabilă pentru restul lumii

Mărfuri precum cerealele și metalele s-au scumpit recent, însă un dolar mai puternic ar putea ajuta la scăderea prețurilor, a declarat Jay Hatfield, director executiv la Infrastructure capital Management pentru Washington Post.

„Dolarul puternic conduce la scăderea prețurilor mărfurilor globale, deoarece majoritatea mărfurilor au prețuri în dolari”, a spus Hatfield marți într-o notă.

O evoluție similară s-ar putea produce și în cazul petrolului.

„Previzionăm că inflația va începe să scadă substanțial în toamnă, deoarece prețurile materiilor prime se reflectă în indicii de preț.”