18 noiembrie, 2024

Sumele colectate de stat din impozitul pe profit s-au dublat în ultimii șase ani, în vreme ce impozitele pe salarii au înregistrat un avans de 64,2%.
Totodată, în primele opt luni din perioada 2019-2024 s-au triplat impozitele pe dividende, iar cele pe veniturile din pensii au crescut de șase ori (de la o bază mai mică), potrivit datelor defalcate, aferente primele opt luni, furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

CursDeGuvernare.ro a solicitat ANAF date defalcate cu privire la evoluția încasărilor bugetare grupate în categoria ”Impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital”, în contextul în care execuțiile bugetare oficiale publicate de Ministerul Finanțelor nu prezintă sumele concrete încasate din impozite precum impozitul pe dividende, pensii sau pe venitul microîntreprinderilor, de exemplu.
Analiza de mai jos Nu include și celelalte venituri fiscale, cum ar fi impozitele pe proprietate și impozitele pe bunuri și servicii (TVA și accize).

În tabelul de mai jos este prezentată situația încasărilor, din primele opt luni din perioada 2019-2024, a fiecărui tip de impozit în parte.


Creșteri de 20% ale impozitelor pe profit și pe salarii

Statul s-a bucurat de venituri în creștere și la capitolele impozit pe profit și impozit pe salarii, cele mai însemnate ca nivel al încasărilor, avansul din primele opt luni ale celui dintâi fiind de 20,3%, iar al celui din urmă de 20,4%.

Datele ANAF mai sugerează că ritmul de creștere al încasărilor din impozitul pe profit a fost superior în ultimii cinci ani, așa încât dacă în primele opt luni din 2019 diferența colectată la buget între cele două era de doar câteva zeci de milioane de lei, aceasta a ajuns la 4,2 miliarde de lei în 2024.

Circa 2 miliarde din cele 24,2 miliarde de lei impozit pe profit încasate la buget până acum în acest an este impozitul minim pe cifra de afaceri este datorat de către contribuabilii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și al căror impozit pe profit este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, potrivit datelor comunicate de ANAF.


Și veniturile din impozitul pe profit colectat de la băncile comerciale au înregistrat un avans considerabil, de 30,9% în primele opt luni din 2024 față de aceeași perioadă din 2023.

Impozitul pe venitul microîntreprinderilor, în scădere

Veniturile colectate de stat de la microîntreprinderi înregistrează o tendință descendentă. După un maxim de 2,6 miliarde de lei colectat în primele opt luni din 2022, sumele virate de companiile mici la bugetul statului sub formă de impozit pe venit au scăzut până la 2,3 miliarde de lei în primele opt luni ale acestui an.

Un trend descrescător s-a mai înregistrat doar în cazul impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, unde încasările s-au prăbușit de la nivelul record de 6,6 miliarde de lei din primele opt luni din 2022 la 891 de milioane de lei în primele opt luni din 2024.

Și veniturile din dividende sunt ceva mai scăzute în acest an decât anul trecut, când majorarea impozitului a determinat scoaterea unor sume record din firme, statul colectând aproape 3,9 miliarde de lei sub formă de impozite în primele opt luni.

Pensiile au devenit o importantă sursă de venituri bugetare

Ca dinamică, cele mai însemnate creșteri ale încasărilor din acest an s-au înregistrat la capitolul impozit pe venitul din pensii, de aproape 60% în primele opt luni din 2024 față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dacă în primele opt luni din 2019 statul încasa din impozitarea pensiilor sub 620 de milioane de lei, anul acesta suma a fost de șase ori mai mare, respectiv 3,7 miliarde de lei.

Astfel, impozitul pe veniturile din pensii a ajuns a patra cea mai mare sursă de venituri din categoria ”impozit pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital”, după ce în 2019 era pe ultimul loc.

(Citește și: ”Plătim după alegeri: Guvernul va împrumuta 235 mld. lei în 2024, cu 30% mai mult decât estimase la începutul anului. Deficitul va urma ca 8,3% – mult peste estimarea la rectificare”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

5 răspunsuri

  1. Ce sens are să prezentați valori nominale care nu țin cont de inflație, nu descriu schimbările ponderilor lor în veniturile bugetului? Un exercițiu inutil. Ce concluzie ați tras din datele astea? E bine, e rău?

    1. Are rost: se vede astfel ponderea fiecărui ipozit în venituri: cât vine din muncă, cât vine din profit, cât vine din pesii etc etc. iti poti da seama cine ține
      bugetul.

  2. S-ar putea ca statul sa incaseze mai putin in 2024 decat in 2019.
    Au fost ani in care inflatia a fost peste 10-15% anual.

    Asadar:
    Din 2019 până acum, puterea de cumpărare a sumei de 100 RON a scăzut până la 71.11173 RON după o devalorizare netă de 28.89%.

    Similar, suma de 100 RON ajustată cu inflația din 2019 până în prezent, ar avea puterea de cumpărare a 140,62 RON.

    Asta e un mic exemplu dar probabil la MF e un alt calcul.
    Să prezentam poporului minunatele noastre realizări.

    Datele furnizate de MF nu reflecta situatia reală de sinteza.
    Exista date despre TVA colectat si neîncasat ca s-ar fi depasit 10 miliarde lei.
    De altfel sunt multe anomalii la incasarea unor alte venituri potentiale.
    Cum se poate ca 400 -500 de mii de pensionari sa incaseze si pensie si salariu si sa plateasca NUMAI 10% impozit pe venit?
    Cumularzii cu pensii si salarii colosale care platesc n impozit modest!
    Favorizati de toate guvernarile ca sunt unicate, ca sunt inegalabili, șamd, acesti indivizi stau pâna la moarte in acele locuri de muncă bănoase.
    Accesul celor mai tineri e interzs de acesti nemuritori!
    Asta poate fi si una din explicațiile votului negativ din 24.
    Fiecare a protestat in felul lui la vot.
    Asta e una din cauze:
    favoritii si favorizații regimului.😲

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

5 răspunsuri

  1. Ce sens are să prezentați valori nominale care nu țin cont de inflație, nu descriu schimbările ponderilor lor în veniturile bugetului? Un exercițiu inutil. Ce concluzie ați tras din datele astea? E bine, e rău?

    1. Are rost: se vede astfel ponderea fiecărui ipozit în venituri: cât vine din muncă, cât vine din profit, cât vine din pesii etc etc. iti poti da seama cine ține
      bugetul.

  2. S-ar putea ca statul sa incaseze mai putin in 2024 decat in 2019.
    Au fost ani in care inflatia a fost peste 10-15% anual.

    Asadar:
    Din 2019 până acum, puterea de cumpărare a sumei de 100 RON a scăzut până la 71.11173 RON după o devalorizare netă de 28.89%.

    Similar, suma de 100 RON ajustată cu inflația din 2019 până în prezent, ar avea puterea de cumpărare a 140,62 RON.

    Asta e un mic exemplu dar probabil la MF e un alt calcul.
    Să prezentam poporului minunatele noastre realizări.

    Datele furnizate de MF nu reflecta situatia reală de sinteza.
    Exista date despre TVA colectat si neîncasat ca s-ar fi depasit 10 miliarde lei.
    De altfel sunt multe anomalii la incasarea unor alte venituri potentiale.
    Cum se poate ca 400 -500 de mii de pensionari sa incaseze si pensie si salariu si sa plateasca NUMAI 10% impozit pe venit?
    Cumularzii cu pensii si salarii colosale care platesc n impozit modest!
    Favorizati de toate guvernarile ca sunt unicate, ca sunt inegalabili, șamd, acesti indivizi stau pâna la moarte in acele locuri de muncă bănoase.
    Accesul celor mai tineri e interzs de acesti nemuritori!
    Asta poate fi si una din explicațiile votului negativ din 24.
    Fiecare a protestat in felul lui la vot.
    Asta e una din cauze:
    favoritii si favorizații regimului.😲

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: